Marius Voineag, cel mai corupt șef al DNA! Prieten cu interlopii și infractori de rang înalt

„O modalitate mascată de a fi înlăturat din dosarele penale”

La începutul acestui an, procurorul Neculai Cârlescu, la acel moment în funcție la secția de combatere a infracțiunilor asimilate corupției din DNA, a primit o notă de serviciu care îl anunța că era mutat pe secția judiciară a parchetului. Practic, magistratul era înștiințat că trebuie să sisteze orice act în dosarele pe care le avea în lucru și să plece într-un departament din DNA care nu are atribuții de urmărire penală, ci doar de reprezentare în instanță, scrie RECORDER.

Înștiințarea, care purta avizul șefului DNA, Marius Voineag, a venit peste noapte, fără să fi existat o discuție prealabilă și fără să i se fi cerut acordul.

Magistratul nu lucrase niciodată pe judiciar – secție de procurori care reprezintă parchetul în sala de judecată și susține dosarele în fața instanței. Specializat în infracțiuni economice, procurorul Cârlescu lucra de doi ani la parchetul anticorupție și avea în instrumentare 23 de dosare, care vizau infracțiuni precum abuz în serviciu și trafic de influență comise de funcționari și demnitari cu poziții de conducere în instituții importante. 

Mutarea lui bruscă părea inexplicabilă. 

Procurorul Cârlescu afirmă însă, într-un document oficial consultat de Recorder, că respectiva mutare a fost, de fapt, „o modalitate mascată de a fi înlăturat din dosarele penale”. 

Documentul este un raport realizat de Inspecția Judiciară la cererea Secției pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), chemată de procurorul Cârlescu să constate că măsurile dispuse de procurorul-șef Marius Voineag și de unul dintre adjuncții săi, șeful de secție Ionuț Ardeleanu, i-au afectat independența.  

„Mutarea la secția judiciară apare ca o sancțiune și ca o modalitate de a împiedica dispunerea unor măsuri în dosare”, acuză magistratul, potrivit documentului. 

Dosarul ASF – Euroins: „Relație de prietenie între Marius Voineag și persoanele cercetate în dosarele penale” 

În decembrie 2024, Cârlescu i-a adus la cunoștință șefului de secție Ionuț Ardeleanu, superiorul său direct, că urma să dispună continuarea urmăririi penale într-un dosar care viza modul în care conducerea Autorității de Supraveghere Financiară a controlat activitatea companiei de asigurări Euroins.

„Procurorul-șef al secției nu și-a exprimat nici acordul, nici dezacordul, ci doar a spus că urmează să analizeze”, se menționează în raport. 

Cârlescu nu a primit niciun răspuns. A primit, în schimb, trei săptămâni mai târziu, pe 23 ianuarie 2025, nota de serviciu prin care era repartizat la secția judiciară de către șeful DNA Marius Voineag, mutare ce echivala cu scoaterea sa din toate dosarele pe care le avea în lucru. 

În ultima sa zi în secția de urmărire penală, pe 30 ianuarie 2025, Neculai Cârlescu a emis ordonanța prin care i-a atribuit fostului șef al ASF, Nicu Marcu, calitatea de suspect pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. 

„În calitate de președinte al ASF, și-a exercitat atribuțiile de serviciu cu încălcarea legii pentru că a întârziat în mod intenționat retragerea autorizației de funcționare, fapt care a condus, la prejudicierea creditorilor societății cu peste 885 milioane de lei”, reține procurorul în ordonanță. 

O lună mai târziu, șeful secției a infirmat această măsură, iar pe 12 martie dosarul a fost clasat de DNA. 

Pe 28 martie, Nicu Marcu a fost numit director general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS). 

În plângerea transmisă către CSM, Cârlescu acuză că a fost înlăturat din cauza relațiilor de prietenie ale șefului DNA cu conducerea ASF: 

„Magistratul a relevat o presupusă relație de prietenie între procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, și persoanele cercetate în dosarele penale (…președintele ASF), dar și interese personale (…), respectiv calitatea de angajat în cadrul ASF a surorii procurorului-șef al DNA. (…) situație în care procurorul-șef al DNA ar fi trebuit să se abțină”, notează raportul. 

Cum a ajuns sora șefului DNA la ASF

Informația că sora lui Voineag, Camelia Vlădescu, este șef-serviciu în ASF a apărut în materialul „Mărturii din interiorul ASF: intervenții politice, controale sabotate și angajări pe pile”, publicat de Recorder în martie 2025. Vlădescu a fost angajată la ASF în 2022, când președintele instituției era Nicu Marcu. 

Sursele Recorder spun că angajarea s-a făcut fără concurs,  în urma unui simplu interviu, condus de directorul general al ASF, Valentin Ionescu, considerat mâna dreaptă a lui Nicu Marcu. Șefa serviciului în care a fost încadrată Camelia Vlădescu nu ar fi fost lăsată să participe la interviu de teamă că se va opune. I-am solicitat un punct de vedere lui Valentin Ionescu, dar n-a dorit să răspundă, direcționându-ne către biroul de presă al ASF.

Înainte să ajungă în instituția condusă de Nicu Marcu, sora șefului DNA a fost șefă a serviciului Riscuri Financiare la Certasig, companie din domeniul asigurărilor, intrată în faliment din 2021. La doar câteva luni după ce a ajuns în ASF, Camelia Vlădescu a fost avansată șefă de serviciu, poziție foarte bine remunerată: în 2023, ea a declarat un venit lunar de aproximativ 22.000 de lei.

Mai mulți foști și actuali angajați din cadrul ASF au confirmat pentru Recorder, sub protecția anonimatului, faptul că în interiorul instituției se discuta informal despre faptul că Autoritatea de Supraveghere Financiară era protejată de anchetele DNA.

„Domnul Nicu Marcu s-a lăudat, în mai multe rânduri, că el a rezolvat problema cu DNA în cazul Euroins și că toată lumea poate să stea liniștită. Cât privește aducerea surorii domnului Voineag la ASF, doar domnul Marcu avea conexiunile pentru a pune în practică această numire”, ne-a declarat o sursă din interiorul ASF.

Contactat de Recorder, Nicu Marcu ne-a transmis că nu a fost implicat în recrutarea și promovarea personalului din ASF și că toate angajările s-au făcut cu respectarea prevederilor legale. Marcu a mai precizat că nu are nicio legătură de prietenie cu șeful DNA, Marius Voineag.

„Gravă atingere adusă independenței procurorilor”

În documentul obținut de Recorder, Neculai Cârlescu dă exemple și de alte dosare pe care conducerea DNA i le-a blocat tot într-un stadiu incipient. Spețele priveau infracțiuni asimilate corupției comise de funcționari cu poziții de conducere în mai multe instituții, precum CEC Bank sau Primăria Capitalei în mandatul Gabrielei Firea. 

Procurorul Cârlescu îl acuză pe șeful secției, Ionuț Ardeleanu, că i-a infirmat mai multe acte de urmărire penală în aceste dosare, deși măsurile erau legale și temeinice. 

Un alt aspect invocat este că același șef de secție a exercitat un control asupra măsurilor și soluțiilor procurorilor din subordine, cerându-le drafturile actelor pe mail, înainte ca acestea să fie emise propriu-zis. 

„Domnul procuror Cârlescu Neculai arată că procurorul-șef al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție i-a solicitat să-i transmită prin email, înainte de emitere, ordonanțele de continuare a urmăririi penale, pentru a-și da acordul în prealabil. (…) A exercitat un control asupra soluțiilor emise de procurori, prin exprimarea acordului sau, după caz, a dezacordului în privința soluției înainte de emitere, apreciind că această faptă reprezintă o imixtiune în activitatea procurorilor secției și o gravă atingere adusă independenți procurorilor”, se notează în raport. 

Acest filtru aplicat actelor înainte de a fi emise încalcă prevederea legală care statuează independența procurorilor: „În efectuarea și supravegherea urmăririi penale, precum și în soluțiile dispuse, procurorul este independent”. 

Ionuț Ardeleanu, șeful Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, a fost adus în DNA de Marius Voineag în 2023, după ce au lucrat împreună la DIICOT. În declarațiile de avere ale celor doi apare un împrumut de 25.000 de lei pe care Voineag l-a luat de la Ardeleanu în 2021. 

Luat la țintă în ziarul unui inculpat pe care-l cerceta

În timp ce Inspecția Judiciară verifica dacă independența lui Cârlescu a fost afectată, magistratul a fost subiectul unui articol de presă apărut în publicația „Adevărul”, deținută de unul dintre inculpații pe care îi investiga la momentul mutării pe altă secție. 

 „Un important procuror din București, acuzat de violență asupra soției. Ce spune magistratul”, titra „Adevărul” pe 15 aprilie 2025. 

În acest articol, Cârlescu este acuzat că și-ar fi lovit soția și că ar fi cumpărat un teren de la un executor judecătoresc pe care l-ar fi anchetat în trecut. 

Materialul nu aduce nicio dovadă, citând doar „surse judiciare”. 

În text este inclusă și poziția magistratului, care dezminte categoric acuzațiile, numindu-le „denigratoare”. Ulterior, articolul a fost updatat cu un drept la replică trimis de soția procurorului: „Informațiile referitoare la soțul meu sunt false, având doar scopul de a-l denigra. Soțul meu nu a fost niciodată violent cu mine”. 

Cel care deține ziarul Adevărul este omul de afaceri Cristian Burci, trimis în judecată în 2021 alături de fostul șef PSD Liviu Dragnea în dosarul numit de presă „Vizită la Trump”. Curtea de Apel București a decis, în aprilie 2024, eliminarea tuturor probelor strânse de procurori între anii 2018 și 2021 și restituirea rechizitoriului la DNA. 

Întors la DNA, dosarul a ajuns la procurorul Cârlescu pentru a fi refăcut, fiind unul dintre cele 23 de dosare pe care a fost obligat să le predea odată cu mutarea sa.

 Opinii diferite în Inspecția Judiciară 

După finalizarea verificărilor și audierilor, raportul Inspecției Judiciare a concluzionat că independența procurorului Cârlescu nu a fost afectată de măsurile luate de șefii săi.

„Procurorul-șef al secției a adresat o rugăminte, și nu o solicitare imperativă”, notează inspectorul de caz despre cererea lui Ardeleanu de a primi pe mail actele de urmărire penală înainte de emitere. 

Referitor la mutarea pe altă secție, inspectorul e de părere că acest lucru e la bunul plac al șefului DNA și nu poate fi interpretată ca o imixtiune în activitatea procurorului: „exercitarea acestei atribuții nu este în legătură directă cu dosarele aflate în lucru la procurorul vizat, rerepartizarea cauzelor fiind o consecință indirectă.” 

Raportul nu face nicio referire la acuzațiile de prietenie și rudenie pe care șeful DNA le-ar avea cu reprezentanți ai ASF, iar Voineag nu a fost audiat în cadrul verificărilor. 

„Propun respingerea cererii de apărare a independenței”, concluzionează documentul.  

Ultima pagină a raportului conține însă o mențiune scrisă de mână: „Avizat negativ, conform avizului atașat”, urmată de semnătura Directorului Direcției de Inspecție pentru Procurori, Liviu Mustață. Astfel, șeful inspectorului care a întocmit raportul nu este de acord cu respingerea cererii procurorului Cârlescu.

„Se constată că verificările efectuate nu sunt complete, în sensul că nu au fost administrate probele propuse de către domnul procuror Cârlescu Neculai și nu a existat o pronunțare asupra acestora”, se menționează în motivarea avizului negativ. 

În apărarea sa, procurorul Cârlescu ceruse administrarea mai multor probe, inclusiv audierea unor colegi din DNA. 

Șefii DNA, protejați de conducerea Inspecției Judiciare 

În cadrul procedurii de la Inspecția Judiciară, Cârlescu a inclus și o sesizare privind abateri disciplinare care ar fi fost comise de Marius Voineag și Ionuț Ardeleanu, pentru măsurile pe care le consideră contrare legii prin care i-au fost blocate dosarele penale avute în lucru. 

Această sesizare nu a fost încă dată în lucru de șefa instituției, judecătoarea Roxana Petcu, deși a fost făcută în urmă cu aproape două luni, potrivit unor surse apropiate de Inspecția Judiciară. 

Întrebată care a fost motivul pentru care nu a înregistrat sesizarea, conducerea Inspecției Judiciare a transmis printr-un răspuns oficial că „autorului i s-a pus în vedere să precizeze expres dacă înțelege să formuleze o sesizare disciplinară”.

Această explicație este cel puțin bizară în condițiile în care procurorul făcuse deja o sesizare disciplinară în mod cât se poate de explicit.

Contactat de Recorder, procurorul Cârlescu, care la data de 1 martie 2025 a cerut încetarea activității la DNA și s-a mutat la Parchetul General, ne-a transmis că nu dorește să răspundă la nicio întrebare legată de raportul Inspecției Judiciare înainte ca CSM să dea o soluție în cazul său. 

Acesta ne-a confirmat însă că în cadrul procedurii de apărare a independenței profesionale a depus și o sesizare disciplinară împotriva conducerii DNA: 

„Am solicitat Inspecției Judiciare în mod expres să verifice dacă faptele sesizate de mine constituie sau nu abatere disciplinară, precizând în mod expres ca solicitarea mea constituie act de sesizare.” Inclusiv inspectorul judiciar care a întocmit raportul din cazul Cârlescu a ajuns la concluzia că ar trebui făcute cercetări disciplinare cu privire la acuzațiile aduse conducerii DNA.

Cu toate acestea, în loc să verifice cu celeritate acuzațiile grave făcute de magistrat, șefa Inspecției Judiciare s-a legat de aspecte formale inutile și neprevăzute de lege. 

„Nimic nu oprea Inspecția Judiciară să înceapă verificările. Nici măcar nu era nevoie să o sesizeze magistratul respectiv, cu atât mai puțin să «precizeze expres». Inspecția Judiciară se putea autosesiza. E tactică clară de tergiversare. În fața unui risc de asemenea gravitate era obligată să se sesizeze din oficiu și în câteva zile să aibă un rezultat concret”, ne-a explicat un fost inspector judiciar. 

În mandatul judecătoarei Petcu, Inspecția Judiciară a fost descrisă de presă ca un instrument de represiune împotriva magistraților vocali sau care se opun liniei trasate de la nivelul conducerii sistemului de justiție. Petcu se află la finalul a trei ani în fruntea Inspecției Judiciare și anul acesta s-a înscris pentru un nou mandat, fără a avea vreun contracandidat. 

Cercetarea disciplinară a șefului DNA de către Inspecția Judiciară ar fi un adevărat cutremur în sistemul de justiție, pe care Petcu l-ar declanșa cu câteva săptămâni înainte de a încerca să obțină un nou mandat. De altfel, Voineag n-a fost nici măcar audiat ca urmare a sesizării făcute de Cârlescu, iar Inspecția Judiciară a refuzat să răspundă la întrebarea Recorder cu privire la motivul pentru care a omis să facă respectiva audiere.

Reacția DNA: prietenia dintre procurorul-șef și o persoană anchetată nu e informație de interes public

Într-un răspuns scris trimis ca urmare a întrebărilor adresate de redacția Recorder, conducerea DNA afirmă că mutarea pe judiciar a procurorului Cârlescu s-a făcut „în baza unei evaluări interne, motivate”, iar legea nu prevede că trebuie să i se ceară acordul.

Cât privește indicarea unui motiv și a unui temei legal în baza căruia procurorilor DNA li se cer măsurile și soluțiile înainte de a fi emise, DNA ne-a răspuns că nu poate furniza informațiile solicitate pentru că „aspectele menționate de dumneavoastră fac obiectul unor verificări ale Inspecției Judiciare”.  

Întrebat dacă s-a întâlnit în timpul mandatului cu fostul șef al ASF, Marius Voineag a transmis că a avut „în mod constant întâlniri în cadru instituțional, cu reprezentanți ai conducerilor instituțiilor cu atribuții de control, printre care și conducerile succesive ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).” 

Iar întrebările despre o presupusă relație de prietenie între șeful DNA Marius Voineag și fostul șef al ASF, Nicu Marcu, precum și despre angajarea în ASF a surorii șefului DNA în baza acestei prietenii, au fost evitate de conducerea DNA sub argumentul că „excedează liberului acces la informațiile de interes public”.