Declarația summitului de la Vilnius a fost semnată doar de trei țări, printre care și România

Declarația comună a liderilor Summitului B9 și Țările Nordice a fost semnată doar de trei țări, printre care și România, care a fost reprezentată de președintele Nicușor Dan.

Documentul prevede, printre altele, creșterea cheltuielilor pentru apărare și sprijinirea aderării Ucrainei la NATO. Declarația reflectă concluziile reuniunii desfășurate la Vilnius, care a avut ca scop pregătirea viitorului summit NATO de la Haga.

La Vilnius au participat țările din Formatul București 9 (Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia) și țările nordice (Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia).

Declarația comună a fost semnată doar de Lituania, Polonia și România.  Administrația Prezidențială susține că declarația a fost semnată doar de președinții co-gazde, respectiv președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, președintele Poloniei (Andrzej Duda) și președintele României, Nicușor Dan.

Redăm integral Declarația comună a liderilor Formatului București 9 și a țărilor nordice – Vilnius, 2025:

Șefii de stat și de guvern ai țărilor din Formatul București 9 – Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia – și ai țărilor nordice – Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia – s-au întâlnit astăzi la Vilnius. Salutăm călduros participarea Secretarului General al NATO, precum și a Președintelui Ucrainei la această reuniune.

Ne-am reunit astăzi într-un moment crucial, în care mediul de securitate continuă să se deterioreze, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care provoacă pierderi de vieți omenești, suferință la nivelul populației civile și încalcă normele și acordurile internaționale. Rusia rămâne cea mai semnificativă, de durată și directă amenințare la adresa securității euroatlantice, iar NATO trebuie să își adapteze în continuare abordarea față de Rusia. Alianța trebuie să fie pregătită pentru toate tipurile de provocări.

Întâlnirea de astăzi reprezintă o manifestare a angajamentului nostru de a extinde și aprofunda cooperarea în domeniul securității și al apărării dintre țările din Formatul București 9 și Aliații nordici.

Împreună, am evaluat stadiul pregătirii viitorului Summit NATO de la Haga, inclusiv angajamentul nostru ferm pentru creșterea semnificativă a cheltuielilor de apărare și consolidarea capacității industriale de apărare, în contextul amenințării Rusiei la adresa securității euroatlantice și a războiului său în curs de desfășurare împotriva Ucrainei.

Scopul principal și responsabilitatea majoră a NATO este de a asigura apărarea colectivă, în conformitate cu Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Summitul de la Haga trebuie să adopte decizii suplimentare pentru a construi o Alianță mai puternică, mai bine pregătită să apere fiecare centimetru al teritoriului aliat. În acest sens, evidențiem deciziile luate la Summiturile NATO de la Madrid, Vilnius și Washington, inclusiv aceea de a întări substanțial postura aliată de descurajare și apărare înaintată pe Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, precum și creșterea cheltuielilor de apărare și consolidarea capacității industriale de apărare transatlantice.

Legătura transatlantică continuă să fie piatra de temelie a apărării noastre colective. Creșterea cheltuielilor de apărare de către Aliații non-americani, precum și prezența militară a SUA pe Flancul Estic al NATO și angajamentele extinse de descurajare rămân vitale pentru securitatea euroatlantică.

Avansăm către atingerea pragului de cel puțin 5% din PIB pentru apărare și investiții conexe în domeniul apărării, pentru a face față amenințărilor și provocărilor de securitate. Facem apel către toți Aliații să investească urgent mai mult, individual și colectiv, pentru a asigura planuri complet finanțate și capabilități credibile, menite să pregătească, să descurajeze și să apere. Rămânem angajați să furnizăm forțele, capabilitățile, resursele și infrastructura necesare pentru noile noastre planuri, pentru a fi pregătiți pentru apărare colectivă de înaltă intensitate și multi-domeniu.

Consolidarea pregătirii naționale și a celei de la nivelul Alianței pentru descurajare și apărare necesită o abordare interinstituțională integrată în toate domeniile. Aceasta include consolidarea infrastructurii de transport, achiziționarea tuturor echipamentelor critice necesare pentru mobilitatea rapidă, sigură și eficientă a forțelor și capabilităților aliate, precum și dezvoltarea infrastructurii relevante. Toate acțiunile noastre trebuie să fie finanțate și susținute adecvat. Un element important pentru întărirea capacității de descurajare și apărare a  NATO îl reprezintă extinderea Sistemului de Conducte al NATO pe Flancul Estic.

Vom accelera eforturile de consolidare a industriei de apărare transatlantice printr-o producție extinsă și mai rapidă, prin achiziții inteligente și prin mai multe proiecte multinaționale. Carta Albă a Comisiei Europene și a SEAE pentru Apărarea Europeană – Readiness 2030 și Planul ReArm Europe reprezintă pași importanți pentru materializarea ambiției strategice a Europei și a Uniunii Europene în capabilități concrete. Contribuții europene mai solide în cadrul NATO înseamnă o Alianță mai puternică. Încurajăm valorificarea întregului potențial al cooperării NATO-UE și consolidarea în continuare  a acesteia, în special în ceea ce privește dezvoltarea de capabilități militare și îmbunătățirea mobilității militare pentru securitatea europeană, în paralel cu eliminarea restricțiilor de reglementare naționale. Această cooperare ar trebui să rămână incluzivă și să permită participarea Aliaților non-UE.

Rămânem fermi în condamnarea invaziei la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei.

Reafirmăm sprijinul nostru neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, în interiorul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Integritatea teritorială este un principiu fundamental și de neînlocuit al dreptului internațional, care trebuie respectat și apărat întotdeauna. Reafirmăm că securitatea Ucrainei este parte integrantă a securității regiunii euroatlantice.

Vom continua să oferim sprijin politic, militar, economic și umanitar pentru a poziționa Ucraina cât mai favorabil în vederea obținerii unei păci cuprinzătoare, juste și durabile, bazate pe principiile Cartei ONU și ale dreptului internațional. Reafirmăm sprijinul nostru față de eforturile SUA în acest sens. Salutăm eforturile de pace și securitate ale Coaliției de Voință inițiate de Regatul Unit și Franța, și rămânem angajați să contribuim la aceste eforturi. Apreciem hotărârea Ucrainei de a se angaja într-un proces de pace. Până acum, Rusia nu a demonstrat nicio intenție reală de pace.

Summitul de la Haga trebuie să demonstreze sprijinul și angajamentul continuu al NATO față de Ucraina. Susținem ferm deciziile Aliaților și angajamentul privind parcursul ireversibil al Ucrainei către integrarea euroatlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO. Ucraina are dreptul de a-și alege propriile aranjamente de securitate și de a-și decide propriul viitor, liberă de orice ingerință externă.

Ne vom intensifica eforturile de a constrânge Rusia, inclusiv capacitatea sa de a duce un război de agresiune împotriva Ucrainei, prin sporirea presiunii asupra Rusiei, inclusiv prin sancțiunile UE, și suntem pregătiți să adoptăm noi sancțiuni. Vom continua să lucrăm pentru a asigura tragerea la răspundere la nivel internațional a Rusiei pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, precum și pentru crimele de război și toate atrocitățile comise. Activele Rusiei ar trebui să rămână blocate până când aceasta oprește războiul de agresiune împotriva Ucrainei și plătește compensații pentru pagubele provocate.

Condamnăm orice formă de sprijin pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și cerem tuturor celor care îl facilitează să înceteze. Belarus continuă să sprijine războiul Rusiei prin punerea la dispoziție a teritoriului și a infrastructurii sale. Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) și Iranul sprijină direct perpetuarea războiului de agresiune al Rusiei, în timp ce Republica Populară Chineză (PRC) continuă să fie un facilitator decisiv.

Condamnăm cu fermitate acțiunile tot mai intense și extrem de agresive ale Rusiei împotriva Europei. Amenințările și acțiunile hibride ale Rusiei includ sabotaj, dezinformare, atacuri cibernetice, instrumentalizarea migrației – în special la granițele dintre Belarus și NATO, manipularea informației, interferența electorală, utilizarea așa-numitei „flote fantomă” și încălcări ale spațiului aerian. Rusia încearcă să destabilizeze securitatea noastră, vizează să întrerupă sprijinul pentru Ucraina și să submineze societățile noastre. Aceste eforturi ostile nu își vor atinge scopul. Împreună, vom continua să ne coordonăm acțiunile și comunicarea strategică, să sporim schimbul de informații, monitorizarea și supravegherea pentru a anticipa, descuraja și contracara mai bine toate aceste activități destabilizatoare.

Apreciem eforturile Republicii Moldova de a menține stabilitatea și de a avansa reformele pe calea sa europeană și vom continua să ne consolidăm sprijinul pentru Chișinău. Vom continua să urmărim dezvoltarea caracterului strategic, a coerenței și eficienței parteneriatelor, în special cu Uniunea Europeană și partenerii din vecinătatea noastră, precum și cu cei din zona Indo-Pacific și din Sud.

Așteptăm cu interes următoarea întâlnire, care va avea loc în România, în 2026.

Președintele României, Nicușor Dan

Președintele Republicii Lituania, Gitanas Nausėda

Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda