România intră în producția de armament american: investiție uriașă, beneficii incerte

Guvernul român a semnat un nou acord cu Statele Unite pentru coproducția de muniție destinată armamentului greu NATO, în cadrul unui împrumut de aproape un miliard de dolari. Deși oficialii laudă proiectul ca pe un pas strategic, lipsa de transparență și dependența tot mai mare de partenerii externi ridică întrebări serioase despre controlul național și beneficiile reale pentru industria românească.

Miercuri, ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a semnat Scrisorile de Solicitare pentru un parteneriat de coproducție militară cu Statele Unite, vizând dezvoltarea comună de muniție pentru tancurile Abrams și artileria grea standard NATO. Deși anunțul vine într-un moment în care România caută să își întărească poziția strategică în regiune, acordul lasă loc de îndoieli privind autonomia industriei naționale și eficiența utilizării fondurilor publice.

Potrivit Ministerului Economiei, aceste documente sunt esențiale pentru „accelerarea capacităţii de producţie internă a României”. Cu toate acestea, proiectele sunt parte a unui împrumut de 920 de milioane de dolari, acordat României în septembrie 2024 de către Departamentul de Stat al SUA – o sumă semnificativă care va îngreuna bugetul țării pentru ani de zile.

Ministrul Ivan a prezentat acordul într-o lumină favorabilă:„Prin aceste proiecte de coproducţie de muniţii la standarde NATO, creştem forţa industriei de apărare româneşti. România şi Statele Unite împărtăşesc valori şi principii comune. Vom putea dezvolta atât producţia, cât şi capacităţile de testare, omologare şi calificare.”

Totuși, în ciuda entuziasmului oficial, lipsesc detalii clare despre câte locuri de muncă vor fi create în România, câtă tehnologie va fi transferată efectiv și cine va avea controlul final asupra producției și exportului.

Michael Dickerson, Chargé d’Affaires al SUA în România, a susținut la rândul său că „această coproducţie va securiza lanţul de aprovizionare pentru NATO, Statele Unite şi România, făcând America şi aliaţii noştri mai siguri”.Declarația, însă, pune accentul pe interesele SUA și NATO, nu neapărat pe câștigurile directe ale României.

Scrisorile de Solicitare includ coproducția proiectilelor de 155 mm și a muniției de 120 mm pentru tancuri, dar până în acest moment nu există un calendar clar de implementare sau garanții privind beneficiile economice directe pentru industria autohtonă.

În lipsa unor detalii concrete despre impactul real asupra economiei naționale și în contextul unui împrumut considerabil, rămâne întrebarea dacă România face un pas strategic sau doar își asumă un rol subordonat într-un joc geopolitic mai mare, cu miză militară.