Dan Dungaciu, despre dictatura impusă cu forța de la Bruxelles

Analistul Dan Dungaciu a vorbit, într-o emisiune a lui Marius Tucă, despre confruntarea ideologică din interiorul Uniunii Europene, unde partidele suveraniste sunt percepute ca o amenințare la adresa proiectului federalist promovat de Bruxelles.

Dungaciu susține că actuala conducere a UE utilizează un discurs dublu și se folosește de pretexte externe, precum războiul din Ucraina, pentru a-și justifica acțiunile. În opinia sa, Europa se află într-o competiție ideologică profundă între două viziuni politice distincte: suveraniștii, care pledează pentru o Europă a națiunilor cu autonomie sporită, și partidele mainstream, care susțin consolidarea puterii centrale la Bruxelles.

„Pentru asta trebuie să-ți cureți, iertați-mă că spun, aproape cam canaliile: inamicul intern. Nu e neapărat o luptă împotriva doamnei Le Pen. Este împotriva a ceea ce reprezintă aceste tipuri de partide, care zic „make Europe great again”, o Europă a națiunilor, care nu e federalizată. Mainstream-ul vrea să federalizeze și atunci vrea să se întărească foarte puternic, să nu permită acestor partide să ajungă la putere. Pentru că pot pune frâne în Consiliu. Și atunci zic: trebuie să terminăm cu ăștia, să ne facem proiectul nostru politic și să ieșim câștigători, folosindu-ne de un limbaj dublu și de contexte precum Ucraina”, afirmă Dan Dungaciu.

În continuare, Dan Dungaciu a explicat cum războiul din Ucraina a devenit, în discursul oficial european, un instrument de propagandă pentru consolidarea puterii centrale la Bruxelles. Deși liderii UE știu că Ucraina nu poate fi salvată doar prin sprijinul european, iar victoria militară contra Rusiei e imposibilă fără americani pe teren, continuă să folosească tema ucraineană pentru a justifica nevoia de „unitate politică”. În realitate, spune Dungaciu, europenii doar preiau agenda administrației Biden și se ascund în spatele ei.

„Ce înseamnă Ucraina acum? Europenii știu foarte bine că Ucraina nu poate fi salvată. Știu foarte bine că dacă americanii n-au reușit să scoată rușii, ei nu au nicio șansă. Dar ce spun europenii? Foarte subtil, au preluat toată agenda administrației Biden, care a fost pro-Ucraina. Ideea era: luptăm prin terț împotriva Rusiei, slăbim Rusia prin Ucraina”, a declarat Dan Dungaciu.

Europa și America: două modele democratice tot mai îndepărtate

Analistul subliniază că există o ruptură tot mai evidentă între democrațiile europene și cea americană. Dacă în trecut ambele modele păreau sincronizate, astăzi Europa pare să se închidă în sine, redefinindu-se prin opoziție față de ceea ce percepe ca amenințare.

„Democrația americană a rezistat atât în formă, cât și în spirit. În schimb, democrațiile occidentale europene par să funcționeze doar formal, pierzând spiritul care le anima odinioară. Europa, în fața provocărilor ideologice, se redefinește nu prin dezbatere, ci prin delimitare forțată”, explică Dungaciu.

În această logică, Trump devine simbolul unui haos democratic, iar Putin întruchiparea autoritarismului, doi „dușmani” care oferă pretextul ideal pentru consolidarea unității europene.

Uniunea Europeană și strategia fricii

Dungaciu susține că Bruxelles-ul transformă aceste amenințări externe în instrumente ideologice pentru centralizare politică. Războiul din Ucraina, în acest context, este folosit pentru a justifica nevoia unei Uniuni Europene mai puternice și mai integrate.

„Tot ce face acum UE este să se delimiteze de America. America nu ne poate decide viitorul. Pentru a construi o entitate politică unitară, trebuie mai întâi să identifici dușmanii externi: Rusia și SUA. Astfel, Europa își definește propria identitate nu prin valori proprii, ci prin ceea ce nu vrea să fie”, afirmă Dungaciu.

În concluzie, analistul consideră că Uniunea Europeană nu se consolidează printr-un proiect pozitiv, ci printr-o strategie de opoziție și frică. Această abordare, spune el, ar putea avea consecințe asupra viitorului democrației europene și al relațiilor transatlantice.