O treime din populație trăiește în sărăcie absolută

După două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului, cu  -1,8% și respectiv -1.2%, economia Republicii Moldova se află oficial în recesiune. Una din cauzele principale o reprezintă și scăderea producției agricole cu 20%, din cauza secetei din 2024, explică pentru publicul HotNews, expertul economic din Republica Moldova, Adrian Lupușor, directorul executiv al centrului analitic independent „Expert-Grup”. 

O treime din populație trăiește în sărăcie absolută, iar modelul actual de creștere economică bazat pe costul redus al forței de muncă nu mai funcționează, explică analistul Adrian Lupușor. 

„Economia Republicii Moldova își epuizează potențialul”

– Acum o săptămână au fost publicate date care arată că două trimestre consecutive a fost înregistrată descreștere anuală a PIB-ului. De ce aceste date sunt îngrijorătoare pentru Republica Moldova?– Adrian Lupușor: Este o tendință îngrijorătoare și nu doar pentru că scade PIB-ul, produsul intern brut, care într-adevăr scade pentru două trimestre consecutive. Este un rezultat a unei tendințe de minim 10 ani de încetinire a creșterii economice și de erodarea potențialului de creștere economică. Deci este vorba de un ciclu economic mai lung. 

Economia Republicii Moldova își epuizează potențialul și motoarele de creștere economică încetinesc. Modelul de creștere economică bazat pe costul redus al forței de muncă și pe consum alimentat din remiteri și acoperit de importuri, deja nu mai funcționează, nu aduce bunăstare pentru societate în general, pentru că o treime din populație trăiește în sărăcie absolută. Nu ne mai permitem să asigurăm o convergență cu țările din Uniunea Europeană. 

Dacă vom compara produsul intern brut cu România, suntem acum undeva la 42%. Acest raport nu s-a îmbunătățit în favoarea Moldovei pe parcursul ultimelor decenii. Deci noi am rămas la fel de distanțați ca și nivel de dezvoltare economică. În România, salariile și pensiile sunt de peste două ori și jumătate mai mari decât în Moldova. 

Deci, toți acești factori creează riscuri pentru procesul de integrare europeană, pentru că nu poți miza pe un proces efectiv de integrare europeană fără convergență economică cu economiile din Uniunea Europeană. 

Și iată că această recesiune nu este doar o recesiune standard, pentru că într-o economie de piață, recesiune este un lucru normal: se întâmplă o dată la șapte, o dată la 10 ani. 

În cazul Republicii Moldova, această recesiune arată că modelul actual de creștere economică nu mai este capabil să genereze o creștere economică necesară și politicile statului care trebuie să urmeze nu trebuie să țintească pur și simplu accelerare a creșterii economice, deși și aceasta este un obiectiv complicat, dar trebuie să vizeze schimbările structurale în economie. 

Noi trebuie să tranzităm spre un mod model de creștere economică bazat pe valoare adăugată, pe productivitate înaltă, pe tot ce înseamnă eficientizare a proceselor și lanțurilor de producție, digitalizare, automatizare a proceselor. 

Și problema principală este că acum noi nu vedem perspective clare pentru o trecere rapidă la un model nou de creștere economică. 

– Care ar fi măsurile principale care trebuie să fie întreprinse acum pentru a schimba această situație?– Statul, de fapt, nu prioritizează în mod suficient, în mod clar generarea de valoare adăugată. Deci dacă analizăm toate politicile statului, începând cu subvenționare în agricultură până la suport pentru întreprinderile mici și mijlocii, de exemplu, programele sunt foarte fragmentate pe diverse priorități. Însă majoritatea suportului nu se acordă pentru activități care generează efectiv valoare adăugată, adică procesarea materiei prime locale, producerea de produse finite, export. 

– În opinia dumneavoastră, demisia precedentului ministru al Dezvoltării Economice, anunțată cu câteva zile înainte de publicarea datelor privind recesiunea, este legată de aceste cifre?– Pe de o parte, eu cred că s-ar fi putut să fie acordată o prioritate clară obiectivelor de generare de valoare adăugată. În același timp, noi trebuie să înțelegem că a fost un mandat extrem de dificil, având în vedere războiul la hotar, această criză inflaționistă, criză energetică, a fost o perioadă de turbulență maximă pentru Republica Moldova. 

Atunci, făcând așa o comparație, când ești într-o barcă care se îneacă, nu te gândești în ce direcție merge barca, ci te gândești cum să faci așa că să nu se inece definitiv. 

Deci au fost o serie de șocuri pentru Republica Moldova și politicile statului, inclusiv atenția ministrului sau miniștrilor, că au fost doi miniștri în această perioadă, a fost alocată pe obiective pe termen scurt, dar au fost sacrificate obiectivele mai strategice, cele de exemplu de prioritizare a valorii adăugate.

Principalul document de planificarea strategică care, de fapt, expune ce vrea statul de la economia națională și cum statul urmează să dezvolte economia, a apărut abia în 2024, ceea ce înseamnă că noi am avut o perioadă lungă de timp, ani de zile, când politicile statului în domeniul economic nu au fost încadrate într-o planificare strategică, aceasta înseamnă că a fost politici arbitrare, haotice, au fost influențate de anumite grupuri de interes economice, anumite interese de lobby și a lipsit o viziune din partea statului asupra cum urmează să creștem economia și să tranzităm spre un nou model de creștere economică. 

„Agricultura joacă un rol foarte important în economia națională”

Centrul Chișinăului. FOTO: Patricia Huchot-Boissier / Collectif DyF / Alamy / Alamy / Profimedia

– Dacă e să descriem pe ce se bazează economia Republicii Moldova: care sunt principalele domenii?– Dacă analizăm produsul intern brut, serviciile au cea mai mare pondere, comparativ cu alte sectoare, activități precum comerț intern, servicii IT, care au fost cu indicatorul „plus” în anul 2024. Industria are o pondere în scădere și în 2024, ajungând la noi minime istorice, ceea ce este un alt semnal de alarmă. La industrie a fost o creștere de 0,1%, deci este o stagnare. Agricultura a scăzut. Agricultura la fel joacă un rol foarte important în economia națională, chiar dacă ca și pondere în PIB are în jur de 10%, dar de fiecare dată când avem un an secetos avem și o recesiune. 

Și anul trecut a fost un an secetos, agricultura a scăzut cu circa 20% și aceasta a atras în jos tot produsul intern brut. Deci, practic, dacă nu ar fi un an secetos, în 2024 economia ar fi crescut cu 1,5 procente. 

O parte pozitivă este ca sectorul IT are o contribuție tot mai înaltă în fiecare an, industria IT crește și în 2024 a avut o contribuție pozitivă asupra creșterii economice, dar oricum este o contribuție insuficientă pentru a asigura o accelerare a activității economice. 

De asemenea, Moldova importă foarte mult, 50% din PIB sunt importuri și nu reușește să-și crească competitivitatea pentru a exporta și a accesa piețele externe. 

Țările Uniunii Europene reprezintă cea mai importantă piața de desfacere pentru noi, dar foarte mulți agenți economici, mai ales din sectorul agroalimentar, încă nu reușesc să implementeze standardele de calitate, să respecte cerințele UE și nu pot accesa piața Uniunii Europene, respectiv acest deficit comercial, care a fost alimentat în mare parte de creșterea importurilor, iar importurile au fost alimentate de creșterea consumului, a tras și economia în jos, nu doar în 2024, dar este o constrângere deja sistemică și practic în fiecare an ne afectează negativ. 

Cea mai recentă recesiune economică, a avut loc în 2022, când a început războiul în Ucraina, dar și în 2020 când am avut efectul cumulativ al pandemiei de COVID-19 și secetă. 

– În ceea ce privește salariile nete, Republica Moldova este o țară a contrastelor: există și salarii foarte mari dar, în continuare, multe salarii sunt foarte mici. E clar că, în realitate, oamenii nu pot să trăiască cu 6.000-7.000 lei moldovenești pe lună (aproximativ 300-360 de euro – n.r.).– Salariile în Republica Moldova, chiar și în expresie reală, adică chiar dacă considerați și inflație, au crescut în ultimii ani, chiar și în pofida creșterii economice modeste. Deci chiar și în 2024, noi am văzut o creștere a fondului de salarizare. 

Salariul mediu, conform datelor oficiale ale Biroului Național de Statistică, în 2024 a depășit 15.000 lei moldovenești în acest an (aproximativ 770 de euro – n.r.), în 2025 urmează să fie circa 16.000 lei (820 de euro – n.r.) este salariul oficial, iar salariul de facto poate fi și mai mare. 

De fapt, pentru că Republica Moldova, acest deficit pe piața muncii care se observă în ultimii ani s-a transpus în creșterea nivelului de salarizare, poate nu cu ritmuri foarte înalte, dar totuși cu ritmuri mai înalte decât productivitatea muncii, pentru că angajatorii sunt forțați cumva de condițiile pieței să majoreze salariile. 

Din acest motiv, apropo, și tot mai mulți angajatori spun că piața muncii devine o constrângere pentru activitatea investițională. Evident, vorbim și de efectul salarizării informale și ocupării informale și nu știm totuși care este salariul, de facto. Dar oricum, principalul angajator în Republica Moldova, care este agricultura, generează cel mai mic nivel de salarizare. Și aceasta este o problemă și socială în Republica Moldova, și economică.

– Să vorbim și despre contribuția diasporei pentru economie în mod real, despre banii care sunt trimiși acasă și cheltuiți aici de rudele, de exemplu, ale  persoanelor plecate peste hotare sau banii investiți aici, în Republica Moldova. Care sunt cifrele în acest sens?– Remitențele joacă un rol foarte important în economia Republicii Moldova. Ponderea acestora este circa 12% din produsul intern brut. Este o cifră destul de mare, însă pe parcursul ultimilor ani această pondere a scăzut, deci Moldova devine tot mai puțin dependentă de fluxurile de remitență. 

Pentru comparație, în 2007 ponderea emitenților a crescut probabil la maximum istoric de circa 34% din produsul intern brut. Gradual această pondere a scăzut. Acum suntem undeva în jur de 12%. Evident, acest lucru a fost cauzat de reducerea remiterilor din Federația Rusă, odată cu problemele economice din această țară, dar și cu reorientarea multor migranți sau plecarea multor migranți din Federația Rusă. 

„1,9 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pot face diferența”

Adrian Lupușor, directorul executiv al „Expert-Grup”. FOTO: Arhiva personală

– Vreau să vă întreb despre ajutorul Uniunii Europene de aproape 2 miliarde de euro, pentru o anumită perioadă de timp, care vor veni pe parcursul anumitei perioade de timp, dar totuși a fost deja aprobat. În opinia dumneavoastră, care ar trebui să fie principalele domenii de cheltuieli din contul acestui ajutor și cât de eficient, în general, a fost utilizat ajutorul extern?– Vorbim de un suport foarte mare de 1,9 miliarde de euro care pot face diferența. Acești bani pot fi baza pentru un nou model de creștere economică. Statul poate să capitalizeze programele de suport în economie, de suport pentru fermieri, pentru întreprinderi mici și mijlocii, pentru investitori, să susțină activitățile economice care generează valoare adăugată în procesare, tehnologizare, exporturi. 

În Republica Moldova există deja întreprinderi, instituții publice care acordă diverse forme de finanțări pentru întreprinderile mici și mijlocii, pentru fermieri, dar este necesar să fie prioritizate programe în sensul investițiilor în valoare adăugată, să îmbunătățim guvernanța acestor instituții pentru a asigura depolitizarea distribuirii banilor respectivi, eliminarea conflictelor de interese și practic să asigurăm că instituțiile gestionează aceste resurse în mod profesionist.

Deja depinde de noi, ca și țară, în ce măsură vom reuși să valorificăm această oportunitate. Este adevărat că banii vin sub formă de împrumut. 

În mare parte, 1,4 miliarde, sunt împrumut. Este adevărat că împrumutul este la aceleași condiții în care se împrumută Comisia Europeană pe piețele internaționale: ar fi la o rată de circa trei, 3,5% în euro. Moldova niciodată nu s-ar fi împrumutat la așa dobânzi. 

Dobânzile la moment pe piața internă sunt circa 10% în lei, deci oricum vorbim de condiții preferențiale. Moldova are un nivel de îndatorare încă scăzut, de circa 37% din PIB constituie datoria totală de stat. Putem să ne împrumutăm, deci este o oportunitate pentru noi să contractăm resurse financiare în condiții avantajoase. Dar este foarte important să prioritizăm și să ne asigurăm că guvernanța este adecvată pentru a evita fraude sau politizarea distribuirii acestor resurse, riscuri care, știind realitățile din Moldova, sunt destul de reale, să spunem așa. 

„Noi am rămas în zona influenței ruse”

– Autoritățile spun că trebuie să fim gata până în 2030, chiar 2029, pentru aderare la Uniunea Europeană. Ce urmează să se schimbe în domeniul economic în acest sens? Și aici, dacă ați putea să ne aduceți câteva exemple din experiența României, poate cea mai așa potrivită pentru Republica Moldova.– Putem să facem două paralele: Moldova-România și Moldova-Ucraina-Polonia, pentru că în urmă cu 30 de ani eram practic la același nivel de dezvoltare economică. 

Exact așa, Polonia și Ucraina erau aproximativ la același nivel de dezvoltare în economică cu Moldova. Noi am rămas în acest spațiu post-sovietic și, dacă s-o spunem direct, deci în zona influenței ruse. Polonia, România s-au integrat în Uniunea Europeană, au aderat la NATO și acum sunt mult mai avansate. 

Dacă comparăm produsul intern brut în Republica Moldova, este de doar 42% din PIB din România. Este evident că integrarea europeană oferă acele garanții de securitate și de o relativă stabilitate, dar și de oportunități, pentru că vorbim de cea mai mare piață de desfacere, vorbim de un club de țări cu cel mai înalt nivel de trai din din lume. 

De asemenea, vorbim de oportunități de finanțare, pentru că integrarea europeană vine cu fonduri de preaderare, cu fonduri disponibile deja pentru țările membre ale Uniunii Europene și toate aceste oportunități oricum se transpun într-o bunăstare mai înaltă. 

Eu cred că pentru Moldova, mai ales evenimentele după 2022 când Rusia a atacat Ucraina, ar trebui să fie clar că nu poți fi cu picioarele în două luntre și trebuie să decidem ca și țară, efectiv în ce direcție să mergem cu ritmuri mai accelerate. Deci, noi până acum am încercat să fim prieteni și cu Estul, și cu Vestul. 

Parțial ne-a reușit, parțial – nu. E timpul să facem o decizie clară în favoarea bunăstării, în favoarea investițiilor și să ne uităm efectiv cine vine în Republica Moldova cu oportunități și cine vine în Republica Moldova cu tot felul de riscuri în adresa securității.

Nota redacției: Dintr-o eroare, titlul inițial al articolului a fost „Două treimi din populație trăiește în sărăcie absolută. Vești îngrijorătoare despre economia Republicii Moldova”. Afirmația corectă este „O treime din populație trăiește în sărăcie absolută. Vești îngrijorătoare despre economia Republicii Moldova”.