România, sancționată din cauza pensiilor speciale: CE va suspenda parțial fondurile europene

Comisia Europeană a emis marţi o evaluare preliminară a jaloanelor pe care trebuia să le îndeplinească România pentru a-i fi avizată cererea de plată nr. 3, constatând că jalonul privind reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale se adaugă celorlalte cinci neîndeplinite.

Evaluarea anunţată marţi de Comisia Europeană marchează un pas important în direcţia deblocării tranşei III de finanţare din PNRR, a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

„Această evaluare marchează un pas important în direcţia deblocării tranşei III de finanţare. Este rezultatul unei colaborări tehnice eficiente între echipa noastră şi experţii Comisiei Europene, fiind făcute eforturi importante pentru a continua să accelerăm implementarea PNRR şi pentru a asigura un flux constant de resurse către reformele şi investiţiile asumate de Guvern”, a transmis Marcel Boloş.

Comisia Europeană a anunţat marţi că a constatat că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă, dar a emis o evaluare preliminară pozitivă a jalonului-cheie din cea de-a treia cerere de plată a României în ceea ce priveşte reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi.

Totodată, CE a anunţat că activează procedura de „suspendare a plăţilor”, astfel cum se subliniază în Regulamentul privind MRR. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în acelaşi timp plăţi parţiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes.

Până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane şi ţinte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la două miliarde de euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, elementul central al NextGenerationEU.

A treia cerere de plată a României include etape-cheie în 37 de reforme şi 17 investiţii menite să genereze schimbări pozitive pentru cetăţeni şi întreprinderi, cu accent pe tranziţia verde şi cea digitală, transportul durabil, renovarea energetică, impozitarea şi pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul şi cultura, asistenţa medicală, reformele sociale, buna guvernanţă, educaţia, precum şi gestionarea deşeurilor de apă şi a pădurilor.

Printre măsurile emblematice din prezenta cerere de plată se numără: reforma pieţei energiei electrice şi reforma regimului fiscal special pentru microîntreprinderi. În prezent, este în vigoare un nou cadru legislativ pentru stimularea investiţiilor în eficienţa energetică în industrie. Aceasta elimină barierele din calea contractelor de performanţă energetică, introduce supravegherea pieţei şi stabileşte noi standarde pentru eficienţa energetică şi instrumentele financiare ecologice.

În cazul reformei regimului fiscal special pentru microîntreprinderi, o nouă lege reduce treptat regimul fiscal special, creând un sistem fiscal mai echitabil, mai simplu şi mai transparent pentru microîntreprinderi.

În privinţa investiţiilor în eficienţa clădirilor, au fost semnate contracte pentru renovarea în vederea eficienţei energetice şi renovarea integrată a clădirilor rezidenţiale şi publice.

Plăți suspendate din cauza pensiilor speciale

Marţi, Comisia a constatat, de asemenea, că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă.

Acest jalon se adaugă altor cinci jaloane din cererea de plată nr. 3 a României, pe care Comisia le-a evaluat ca fiind nesatisfăcute în comunicarea sa din 15 octombrie 2024.

Aceste repere includ investiţii pentru modernizarea infrastructurii feroviare şi dezvoltarea reţelei de transport subteran din Bucureşti şi Cluj-Napoca, precum şi reforme pentru managementul bazat pe performanţă în domeniul transporturilor, îmbunătăţirea guvernanţei corporative a companiilor energetice de stat şi operaţionalizarea politicilor de guvernanţă corporativă pentru întreprinderile de stat.

Prin urmare, Comisia activează procedura de „suspendare a plăţilor„, astfel cum se subliniază în Regulamentul privind MRR. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în acelaşi timp plăţi parţiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes.

Comisia a transmis evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor şi a ţintelor atinse Comitetului economic şi financiar (CEF), care are la dispoziţie patru săptămâni pentru a-şi da avizul.

România mai are timp o lună pentru a-și prezenta observațiile

În acelaşi timp, Comisia a informat România cu privire la motivele pentru care consideră jalonul 215 nesatisfăcut. România are la dispoziţie o lună pentru a-şi prezenta observaţiile Comisiei. După primirea avizului CEF şi examinarea observaţiilor României, Comisia va adopta o decizie de plată, declanşând plata către România.

În cazul în care Comisia, după examinarea observaţiilor României, îşi menţine evaluarea potrivit căreia anumite jaloane nu sunt îndeplinite, o parte din plată va fi suspendată.

Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei pentru suspendările plăţilor (prezentată în anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre.

Din acel moment, România va avea la dispoziţie o perioadă de şase luni pentru a îndeplini obiectivele de etapă restante. La sfârşitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste jaloane au fost atinse în mod satisfăcător. În caz afirmativ, aceasta va ridica suspendarea şi va efectua plata sumei suspendate.