România rămâne captivă prețurilor uriașe, în timp ce Ungaria ia măsuri drastice pentru cetățeni

În timp ce Ungaria a decis să plafoneze marja de profit a comercianților pentru a reduce prețurile alimentelor esențiale, România rămâne la mila speculanților. În doar o săptămână, măsura guvernului de la Budapesta a dus la ieftiniri chiar și de 50% la produse de bază, în timp ce la noi, prețurile continuă să explodeze, fără ca autoritățile să intervină. Clasa politică românească asistă nepăsătoare la sărăcirea populației, invocând mereu scuze în loc să găsească soluții reale.

Guvernul ungar condus de Viktor Orban a plafonat adaosul comercial la 10% pentru 1.000 de produse alimentare esențiale, măsură care a dus la scăderi spectaculoase de prețuri. Laptele, iaurtul, smântâna și uleiul s-au ieftinit chiar și cu 50%, iar media reducerilor pentru toate produsele incluse în program este de 16%.

În Ungaria, Executivul a încercat inițial să convingă comercianții să reducă prețurile voluntar. Refuzul acestora a determinat intervenția rapidă a guvernului, care a impus prin lege un plafon asupra adaosului comercial. În plus, pentru a asigura transparența, prețurile sunt monitorizate zilnic pe o platformă online, unde cetățenii pot verifica orice fluctuație.

În contrast, în România, unde prețurile alimentelor continuă să crească alarmant, guvernanții nu fac nimic pentru a proteja populația. În loc să intervină în favoarea cetățenilor, politicienii noștri preferă să invoce dependența de importuri ca scuză pentru lipsa unor măsuri similare. Deși inflația erodează veniturile românilor, iar mulți dintre ei nu-și mai permit nici alimente de bază, autoritățile rămân pasive, lăsând supermarketurile să își impună marje uriașe de profit.

Măsura luată de guvernul ungar este menită să reducă inflația și să protejeze nivelul de trai al populației. În România, însă, clasa politică pare complet ruptă de realitate. În loc să ia exemplu de la țările care încearcă să-și protejeze cetățenii, politicienii noștri preferă să se complacă în promisiuni goale, în timp ce prețurile cresc necontrolat.

Dacă Ungaria poate, de ce România refuză să ia măsuri? Câți români mai trebuie să sufere până când politicienii vor înțelege că cetățenii nu mai pot suporta această povară?