Gura păcătosului adevăr grăiește. Sebastian Burduja admite eșecul: România și-a închis termocentralele degeaba

Sebastian Burduja, actualul ministru al Energiei, recunoaște acum ceea ce era evident de ani buni: România a închis termocentralele pe cărbune fără să aibă alternative viabile. Drept urmare, țara importă energie la prețuri mai mari din state care încă folosesc cărbunele, ceea ce subminează atât securitatea energetică, cât și economia națională.

Într-un moment de sinceritate rară, Burduja admite că România este „campioana UE la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, dar acest titlu a fost câștigat prin distrugerea propriului sistem energetic. Închiderea a peste 7.000 MW de capacitate instalată pe cărbune și gaze a lăsat România vulnerabilă, obligată să importe energie, inclusiv din Serbia și Bulgaria, unde aceasta este produsă tot în termocentrale pe cărbune. Așadar, România a renunțat la producția proprie doar pentru a plăti mai mult pentru aceeași energie poluantă din afară.

Într-un raport al Curții de Conturi din 2023, publicat în perioada în care Burduja prelua mandatul de ministru al Energiei, se atrăgea atenția că producția națională de energie electrică a scăzut cu 12,44% între 2017 și 2022, iar principala cauză a fost reducerea masivă a producției pe bază de cărbune. Totodată, puterea instalată în surse convenționale a scăzut cu aproape 45%, fără a fi compensată prin investiții serioase în energie regenerabilă. România a devenit importator net de energie din 2019, iar deficitul comercial din acest sector a crescut semnificativ, atingând 735,8 milioane de euro între 2019 și 2021. Prețurile de import au fost mai ridicate decât cele de export, iar în 2022 diferența a ajuns la 525,3 lei/MWh. Consecința? România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului electricității din UE.

Deciziile luate de guvernele succesive, inclusiv de colegii lui Burduja din PNL, au lăsat România fără o strategie energetică solidă. Țara și-a asumat eliminarea capacităților convenționale fără a avea certitudinea că vor fi înlocuite cu surse de producție fiabile. În realitate, România avea deja un nivel scăzut al emisiilor de gaze cu efect de seră comparativ cu alte state europene, iar reducerea suplimentară nu a adus niciun beneficiu concret pentru cetățeni, doar prețuri mai mari și o dependență periculoasă de importuri.

Deși România se află printre liderii europeni în reducerea emisiilor, acest lucru s-a realizat cu un preț economic și social uriaș. În loc să protejeze securitatea energetică a țării, măsurile adoptate au dus la scumpiri record și la creșterea importurilor de energie produsă prin aceleași metode de care România s-a grăbit să scape.