Guvernul joacă la două capete: restructurări de fațadă și majorări salariale scandalos de mari

În timp ce premierul anunță „mărețele” restructurări ale aparatului de stat, pe hârtie se elimină posturi, dar în realitate se pregătesc majorări salariale pentru angajații din instituțiile statului. Scenariul este clar: reducerea numărului de bugetari este doar un joc de imagine, în timp ce unii funcționari se bucură de venituri colosale, fără vreo jenă.

Guvernul continuă să înșele opinia publică cu promisiuni de restructurare a aparatului de stat, dar, în realitate, 1.800 de posturi sunt eliminate doar pe hârtie, iar autoritățile evită să spună câți bugetari vor pleca efectiv acasă. Premierul Ciolacu vine cu un discurs sforăitor: „desființăm și comasăm autorități și instituții, reducând numărul de angajați și tăind funcții de demnitari”, dar uită să menționeze că aceste posturi vacante nu sunt decât o formă de decor, iar tăierile reale sunt aproape inexistente. Desigur, despre angajații care vor fi „păstrați” în instituții, nicio vorbă!

În paralel, Guvernul își dă mâna cu un alt scandal, în care cinci instituții aflate în subordinea Ministerului Transporturilor pregătesc creșteri salariale de-a dreptul scandaloase. În loc să răspundă eficient problemelor din infrastructura națională, cum ar fi controlul transporturilor rutiere, autoritățile preferă să își umfle lefurile. De exemplu, la Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, salariul unui inspector ajunge la aproape 8.000 de lei, iar directorii se îmbogățesc cu peste 10.000 de lei lunar. Este evident că statul nu poate găsi soluții pentru problemele reale ale țării, dar găsește timp să premieze incompetența.

Același scenariu se repetă și la Autoritatea Rutieră Română, care vrea să se „rectifice” inechitățile din sistemul bugetar. Să ne întrebăm, oare unde este responsabilitatea acestor instituții care nu reușesc să oprească abuzurile din infrastructura rutieră și feroviară? Să nu uităm de Autoritatea Feroviară Română, care a majorat salariile medii brute de la 11.000 de lei la 14.500 de lei, iar directorii beneficiază de venituri cu aproape 100.000 de lei mai mari decât anul trecut. Acest tip de iresponsabilitate este de-a dreptul revoltător!

Chiar și mai îngrijorător este faptul că, în unele cazuri, instituțiile statului refuză orice transparență. Chiar și când se discută despre bani publici și salarii de lux, autoritățile preferă să tacă, iar când li se cer lămuriri, nici măcar nu răspund la întrebările legitime ale presei. În fața acestui spectacol grotesc, premierul și ministrul Finanțelor se comportă ca niște spectatori, ignorând abuzurile și opacitatea din propriile lor ministere.