Demisia trântorului Iohannis, în presa internațională: ”Rolul său în anularea alegerilor a dus la o puternică furie populară”

Anunțul demisiei lui Klaus Iohannis a făcut, luni, înconjurul presei internaționale care a vorbit despre ”turbulențele politice” din România și despre cum președintele României iese din scenă pentru a detensiona presiunea și furia acumulate în societate. Toate publicațiile citate asociază demisia președintelui Iohannis cu ”furia crescândă” în urma anulării primul tur prezidențial din 24 noiembrie de către Curtea Constituțională, aceeași care i-a prelungit nelimitat al doilea mandat al lui Iohannis, care s-a încheiat în 21 decembrie 2024. Publicațiile mai amintesc de ”corupția partidelor pro-europene care alimentează extrema dreaptă”, dar și despre cum USR a susținut inițiativa partidelor extremiste de suspendare a lui Klaus Iohannis.

Politico vorbește despre ”liderul de cursă lungă care se îndreaptă spre ieșire pe fondul turbulențelor politice din București”. Politico amintește și de sprijinul USR pentru moțiunea de suspendare a președintelui Iohannis, inițiată de partidele extremiste:

(…) România se află în turbulențe politice de la primul tur de scrutin din noiembrie, când Călin Georgescu, un independent de extremă dreapta, a fost propulsat din anonimat în fruntea clasamentului. Cu puțin timp înainte de turul al doilea, Curtea Constituțională a României a decis că primul tur de scrutin a fost atât de grav afectat de o operațiune de influență rusească pe rețelele de socializare, încât întregul proces a trebuit să fie anulat și reluat. Lui Iohannis i s-a permis să rămână în funcție până la reluarea alegerilor prezidențiale, care este programată să înceapă pe 4 mai. Însă deputații din partidele de opoziție de extremă dreapta și cei din partidul liberal USR și-au unit forțele pentru a depune o moțiune de suspendare a lui Iohannis din funcție, susținând că sistemul politic din România nu a reușit să ofere răspunsuri la întrebările privind securitatea alegerilor (…)”, transmite Politico.

BBC titrează că ”Președintele României demisionează în urma presiunii acuzațiilor din cauza votului anulat”:

”(…) Președintele Klaus Iohannis, aflat la două mandate, a jucat un rol în anularea controversată a alegerilor prezidențiale din România. Președintele României, Klaus Iohannis, a demisionat, cu o zi înainte de a se confrunta cu un vot de punere sub acuzare provocat de anularea alegerilor prezidențiale din țară de anul trecut. Opozanții au făcut presiuni pentru suspendarea sa din cauza deciziei de a rămâne în funcție până la un nou vot în mai. În decembrie, instanța supremă din România a anulat în mod controversat alegerile din cauza acuzațiilor de amestec al statului rus, pe care Iohannis contribuise la ridicarea lor (…) În decembrie, cu doar 48 de ore înainte ca românii să voteze în turul doi al alegerilor prezidențiale, Curtea Constituțională a țării a luat o decizie fără precedent prin care a anulat întregul proces. Țara a rămas astfel fără un viitor președinte. Iohannis – care a îndeplinit două mandate din 2014 – a ales să rămână în funcție până când succesorul său ar putea fi ales. Însă rolul său în anularea alegerilor și reticența sa de a conduce țara în mod decisiv de atunci au dus la o puternică furie populară. Zeci de mii de români au manifestat pe străzi, iar deputații urmau să înceapă săptămâna aceasta un proces parlamentar pentru suspendarea sa din funcție (…)”, a notat BBC.

Le Monde scrie despre ”presiunea” parlamentarilor care amenințau cu suspendarea și în urma cărora Iohannis s-a retras din funcție. Publicația franceză amintește și de revendicarea ”victoriei” de către extremiștii de dreapta de la AUR și de către candidatul pro-rus Călin Georgescu:

”Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat luni, 10 februarie, că va demisiona în urma presiunilor pentru ca acesta să demisioneze înainte de reluarea alegerilor anulate în urma unor acuzații de ingerință rusă. Presiunea crescuse asupra pro-europeanului Iohannis, lider al liberalilor, care declarase că va rămâne în funcție până la alegerea succesorului său în luna mai (…) Extrema dreaptă din România a salutat demisia. La un miting al sutelor de susținători din București au avut loc ciocniri cu poliția. Călin Georgescu, care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale înainte ca votul să fie anulat, a numit demisia lui Iohannis o „victorie pentru poporul român”. „Acum, este timpul să revenim la ‘statul de drept’ – reluarea turului 2 al alegerilor!”, a scris el pe X. Liderul partidului de extremă-dreapta AUR, George Simion, a salutat ceea ce a declarat a fi „victoria” poporului (…)”, mai scrie Le Monde.

Euractiv amintește cum ”Iohannis s-a confruntat cu apeluri repetate de a demisiona”. Publicația vorbește de ”nemulțumiri crescânde”, inclusiv în rândul aliaților politici ai președintelui demisionar:

”Klaus Iohannis și-a anunțat luni demisia din funcția de președinte al României, pe fondul unei nemulțumiri crescânde în rândul populației și chiar în rândul propriilor aliați politici (…) Când a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale din decembrie, Curtea Constituțională a decis că Iohannis poate rămâne în funcție până la alegerea unui succesor. Însă mulți experți au contestat decizia, afirmând că Constituția României nu conține prevederi clare privind prelungirea mandatelor prezidențiale peste cinci ani (…) Partidele extremiste care s-au format în parlament după alegerile parlamentare din 1 decembrie i-au cerut în mod repetat lui Iohannis să demisioneze. POT, un partid extremist nou format care l-a susținut pe candidatul pro-rus Călin Georgescu, nu a reușit de două ori să obțină suficiente voturi pentru a trece o moțiune de suspendare a președintelui. Cu sprijinul a 26 de deputați din partidul proeuropean USR (Renew), a treia încercare a reușit”, notează Euractiv.

Agenția France Presse (AFP) vorbește despre o ”Românie în clocot” și despre demisia lui Iohannis ”pe fondul nemulţumirii unei părţi a alegătorilor, după anularea şocantă a alegerilor prezidenţiale în decembrie”:

”Şeful de stat liberal şi proeuropean, în vârstă de 65 de ani, a decis atunci să rămână în funcţie până la alegerea succesorului său, prevăzută în mai. De atunci, zeci de mii de români au ieşit în stradă pentru a denunţa o ”lovitură de stat”, iar după mai multe tentative ale opoziţiei, Parlamentul a prevăzut să se reunească săptămâna aceasta în sesiune plenară în vederea unui eventual referendum”, mai notează AFP.

Agenția Reuters scrie despre cum Iohannis a demisionat ca să evite o cerere de suspendare a parlamentarilor din opoziție, ”cu alegătorii puternic polarizați și cu extrema dreaptă câștigând teren înaintea alegerilor prezidențiale repetate din mai”, dar și despre cum România a fost ”aruncată în haos” după ce Călin Georgescu, candidatul pro-rus la prezidențiale, a câștigat primul tur prezidențial din 24 noiembrie:

”(…) Statul membru al Uniunii Europene și al NATO, care se învecinează cu Ucraina, a fost aruncat în haos instituțional anul trecut, când puțin cunoscutul critic de extremă dreapta al NATO Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale. În urma acuzațiilor de interferență rusă – negate de Moscova – cea mai înaltă instanță din România a anulat alegerile și a declarat că Iohannis, al cărui al doilea și ultimul mandat a expirat la 21 decembrie, va rămâne în funcție până când succesorul său va fi ales în cadrul unei reluări a alegerilor din mai. Însă trei partide de opoziție de extremă dreaptă, care controlează aproximativ 35% din locurile din parlament, au depus o moțiune de punere sub acuzare a lui Iohannis. Partidele au profitat de furia populară îndreptată împotriva partidelor pro-europene implicate în acuzații de corupție”, notează Reuters.

Financial Times notează că Iohannis ”spune că vrea să evite ca țara sa să devină „de râsul lumii” după ce votul a fost anulat din cauza presupusului amestec al Rusiei”:

”Președintele României și-a prezentat demisia în ceea ce a descris ca fiind un efort de a scuti țara de alte probleme politice, la două luni după ce alegerile prezidențiale au fost anulate din cauza presupusului amestec al Rusiei. Klaus Iohannis a declarat luni că va demisiona în două zile pentru a preîntâmpina un efort condus de opoziția de extremă dreapta de a-l pune sub acuzare pentru eșecul său de a-și asuma responsabilitatea pentru fiascoul alegerilor. În decembrie, Curtea Constituțională a țării a luat măsura fără precedent de a anula votul prezidențial, care a fost câștigat în mod neașteptat de candidatul ultranaționalist pro-rus Călin Georgescu (…) Iohannis se angajase în decembrie să rămână în funcție până la învestirea unui succesor. Însă trei partide de opoziție de extremă dreapta au obținut suficient sprijin parlamentar pentru a demara procedurile de destituire, care urmau să înceapă marți. Procesul ar fi putut duce la suspendarea lui Iohannis din funcție în așteptarea rezultatului unui referendum care să decidă dacă acesta ar trebui să fie demis”, scrie Financial Times.

Radio Free Europe scrie cum ”președintele României, Klaus Iohannis, demisionează pe fondul crizei provocate de eșecul alegerilor” și cum coaliția de guvernare ”l-a împins” pe Iohannis să demisioneze:

”Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că demisionează din funcție, pe fondul unui efort al opoziției de a-l pune sub acuzare, după ce a rămas la putere în urma anulării de către Curtea Constituțională a alegerilor prezidențiale în care candidatul de dreapta și pro-rus Călin Georgescu a câștigat neașteptat primul tur (…) Cu toate acestea, coaliția de guvernare l-a „împins” pe Iohannis să demisioneze, astfel încât să poată prezenta acest lucru ca un gest pentru „calmarea țării și aducerea păcii și stabilității””, notează RFE.

Deutsche Welle precizează că Iohannis demisionează ”în urma presiunilor extremei drepte” cu un ”discurs emoționant”:

”Președintele centrist al României a demisionat în urma presiunilor exercitate de partidele de extremă-dreapta din opoziție, după ce alegerile prezidențiale au fost anulate în decembrie pe fondul acuzațiilor de amestec rusesc. Președintele centrist al României, Klaus Iohannis, și-a anunțat luni demisia într-un discurs emoționant, afirmând că se retrage pentru a „scuti” țara sa de criza care a urmat anulării votului prezidențial de anul trecut (…) Primul tur al votului prezidențial, care a avut loc la 24 noiembrie, l-a propulsat pe ultranaționalistul pro-rus Georgescu din relativa obscuritate în fruntea cursei. Cu toate acestea, el nu a obținut decât 22,9% din voturi, ceea ce a fost departe de majoritatea necesară pentru a câștiga categoric. Georgescu trebuia să participe la un al doilea tur de scrutin pe 8 decembrie. Însă instanța supremă din România a luat o măsură fără precedent, cu două zile înainte de turul doi, de a anula cursa prezidențială, după ce rapoarte declasificate ale serviciilor secrete românești au indicat interferențe rusești. Georgescu – care l-a lăudat anterior pe președintele rus Vladimir Putin ca fiind „un om care își iubește țara” și a numit Ucraina „un stat inventat” – a numit demisia lui Iohannis o „victorie pentru poporul român””, notează DW.

CNN notează că ”președintele centrist demisionar al României, Klaus Iohannis, a demisionat luni, în timp ce partidele parlamentare de opoziție de extremă-dreapta plănuiau să îl pună sub acuzare”:

”(…) Având în vedere că moțiunea urmează să fie supusă la vot, iar Iohannis este extrem de nepopular, analiștii au declarat că unii deputați din partidele pro-europene principale ar putea oferi demersului de destituire al dreptei dure majoritatea necesară. „Cererea va avea consecințe atât în țară, cât și în străinătate”, a declarat Iohannis reporterilor. „Pentru a scuti România de această criză inutilă și negativă… demisionez din funcția de președinte”. Președintele Senatului, Ilie Bolojan, șeful Partidului Liberal, membru al coaliției de guvernare, va prelua funcția de președinte interimar cu puteri limitate până la alegeri. Cele trei grupări de extremă-dreapta, al căror sprijin a crescut de la victoria surpriză a lui Georgescu, au folosit campania împotriva lui Iohannis ca motiv pentru a organiza proteste și a prelua agenda politică”, arată CNN.

Și CBS News vorbește despre Klaus Iohannis care demisionează ”sub presiunea extremei drepte populiste”:

”Președintele României, Klaus Iohannis, și-a anunțat luni demisia ca urmare a presiunii crescânde din partea grupurilor populiste de opoziție, la două luni după ce o instanță superioară a anulat alegerile prezidențiale din țara Uniunii Europene (…) Iohannis, în vârstă de 65 de ani, a deținut funcția prezidențială din 2014 și a îndeplinit maximum două mandate de cinci ani. Dar președinția sa a fost prelungită în decembrie după ce Curtea Constituțională a anulat cursa prezidențială cu două zile înainte de turul doi din 8 decembrie. Acest lucru s-a întâmplat după ce populistul de extremă dreapta Călin Georgescu a câștigat în mod neașteptat primul tur, în timp ce au apărut acuzații de interferență rusească și încălcări electorale. Mai multe partide de opoziție, inclusiv Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), de extremă dreapta, partidul naționalist S.O.S. și Partidul Tineretului, precum și unii membri ai partidului reformist Uniunea Salvați România (USR) au cerut demiterea lui Iohannis printr-o moțiune depusă în Parlament (…)”, mai notează CBS News.

Nu în cele din urmă, Luxembourg Times vorbește despre cum președintele Iohannis ”demisionează pentru a atenua tensiunile crescânde”:

”Președintele demisionar al României a demisionat în încercarea de a dezamorsa tensiunile politice, după ce decizia Înaltei Curți de a anula rezultatul șocant al alegerilor de anul trecut i-a prelungit mandatul. Decizia lui Klaus Iohannis, care planificase să plece din funcția de șef al statului român la sfârșitul anului trecut, nu afectează imediat planurile de a organiza o repetare a scrutinului prezidențial în luna mai. Dar ar putea reduce presiunea politică, în condițiile în care furia publică față de anii de corupție este îndreptată împotriva partidelor înființate și alimentează extrema dreaptă (…) Creșterea susținerii extremei drepte a dus la victoria uimitoare a candidatului marginal Călin Georgescu în primul tur de scrutin din noiembrie. Acest rezultat – și decizia controversată de a anula votul prezidențial și de a organiza unul nou – a aruncat România în cea mai gravă criză politică de la căderea comunismului”, mai transmite publicația citată.