După deschiderea Schengen au explodat plecările muncitorilor veniți din Asia. Aici e prea mare sărăcia

România, țara care ar fi trebuit să devină o destinație pentru muncitorii asiatici, se confruntă acum cu un nou val de plecări masive. După deschiderea spațiului Schengen, muncitorii veniți să ajute economia românească au găsit drumul liber către Occident, abandonând rapid țara noastră. De ce? Pentru că România nu este, în realitate, un loc în care să rămâi. Este doar o stație temporară într-o călătorie către țări care oferă salarii mai bune, condiții decente și o viață mai demnă.

Iluzia unui „paradis european”

Majoritatea muncitorilor asiatici ajung în România cu speranța unui trai mai bun. Își imaginează că, odată ajunși în „Europa,” vor găsi stabilitate economică, infrastructură modernă și servicii de calitate. Dar, la scurt timp după sosire, descoperă o realitate dură: salariile sunt mici, condițiile de muncă sunt grele, iar viața de zi cu zi este marcată de sărăcia endemică.

„Am venit aici cu visuri mari, dar România nu este ceea ce credeam,” spun mulți dintre ei. În loc să trăiască într-o Europă dezvoltată, descoperă un mediu care adesea seamănă mai mult cu cel pe care l-au lăsat în urmă: proastă infrastructură, birocrație sufocantă și lipsa unor servicii sociale funcționale.

Deschiderea Schengen: ușa larg deschisă spre Occident

Odată cu intrarea României în spațiul Schengen, plecările muncitorilor asiatici au explodat. Drumul către țări precum Germania, Austria sau Italia a devenit mult mai simplu și mai rapid. Acolo, aceștia găsesc salarii care le permit să economisească și să își întrețină familiile din țările de origine. În comparație, România devine o opțiune din ce în ce mai neatractivă, un loc unde munca grea nu este răsplătită corespunzător.

Datele oficiale arată că majoritatea muncitorilor asiatici care vin în România nu apucă să rămână mai mult de un an sau doi. Firmele care îi angajează investesc sume semnificative pentru aducerea lor, dar pierd rapid această forță de muncă în fața atracției Vestului.

Condiții de muncă precare și salarii mici

De ce pleacă atât de mulți muncitori asiatici? Răspunsul este simplu: în România, salariile sunt departe de a fi competitive. Mulți câștigă salariul minim pe economie sau puțin peste acesta, o sumă insuficientă pentru a acoperi costurile de trai. În plus, cazarea oferită de angajatori este adesea departe de standardele promise, iar integrarea socială este inexistentă.

În loc să fie tratați ca o resursă valoroasă, acești muncitori sunt adesea văzuți doar ca soluții temporare pentru criza de forță de muncă. Nu există politici reale de integrare sau sprijin pentru ca aceștia să rămână pe termen lung.

România, țară de tranzit, nu de destinație

Deschiderea Schengen a amplificat o realitate pe care autoritățile refuză să o recunoască: România nu este o destinație, ci un punct de tranzit. În timp ce muncitorii asiatici fug spre Occident, economia românească rămâne din nou fără soluții reale pentru lipsa acută de forță de muncă. Statul român nu doar că nu reușește să-i rețină, dar nici nu își tratează propriii cetățeni mai bine, așa că fenomenul migrației continuă pe toate fronturile.

Plecare masivă a muncitorilor asiatici ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autorități. Dacă nici măcar străinii care vin aici cu speranțe nu găsesc motive să rămână, ce mai putem spune despre români? Deschiderea Schengen nu a adus doar beneficii, ci și realitatea crudă că România este văzută ca o țară fără perspectivă. Întrebarea este: cât timp vom continua să ignorăm această problemă?