Premieră în UE: Polonia va da Ungaria în judecată pentru că regimul Orban a acordat azil unui politician polonez urmărit penal
Polonia intenționează să lanseze o acțiune în justiție împotriva Ungariei în legătură cu decizia acesteia de a acorda azil unui politician din opoziție, Marcin Romanowski, care este urmărit penal, a declarat un ministru adjunct polonez de externe, potrivit News from Poland.
„Suntem hotărâți să acționăm Ungaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat Andrzej Szejna la Radio Zet în această săptămână.
El susține că „Ungaria a încălcat în mod clar principiul cooperării sincere” consacrat în Tratatul privind Uniunea Europeană, care impune statelor membre să asigure respectarea legislației europene „în deplin respect reciproc”.
Szejna a declarat că Polonia va face uz de articolul 259 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite unui stat membru să aducă un alt stat membru în fața CJUE dacă consideră că celălalt stat membru nu și-a îndeplinit obligațiile.
Romanowski este căutat în Polonia pentru 11 acuzații legate de perioada în care a fost ministru adjunct al justiției în fostul guvern Lege și Justiție (PiS), inclusiv acuzații că a participat la un grup infracțional organizat, a folosit infracționalitatea ca sursă de venit și a abuzat de putere. El riscă până la 25 de ani de închisoare.
Cu toate acestea, după ce o instanță a aprobat cererea procurorilor ca Romanowski să fie plasat în arest preventiv, acesta s-a ascuns, determinând autoritățile poloneze să emită mai întâi un mandat național de arestare și apoi un mandat european de arestare.
Politicianul a apărut ulterior în Ungaria, al cărei partid de guvernământ Fidesz este un aliat al PiS. Apoi i s-a acordat azil în această țară, pe motiv că nu ar fi avut parte de un proces echitabil în Polonia.
În această săptămână, Romanowski a emis un set de cinci condiții în care ar fi pregătit să se întoarcă în Polonia și să facă față justiției. Toate acestea cer guvernului să anuleze modificările aduse sistemului judiciar polonez de la preluarea puterii de către PiS în urmă cu un an.
Situația a declanșat o dispută diplomatică între guvernele celor două țări, care erau deja adesea în conflict.
Ministerul de Externe al Poloniei a prezentat o notă de protest ambasadorului ungar și l-a chemat pe ambasadorul său la Varșovia pentru „consultări pe durată nedeterminată”, subliniind că „nu va exista niciun ambasador polonez la Budapesta” pentru moment.
Săptămâna trecută, premierul polonez Donald Tusk a dezvăluit că a vorbit cu omologul său ungar Viktor Orbán, fără a oferi însă detalii suplimentare.
Vorbind pentru Radio Zet, Szejna a declarat că relațiile cu Ungaria sunt în prezent „dificile” după „acțiunile neprietenoase ale Budapestei față de Polonia”. De asemenea, el a numit Ungaria „pro-rusă”.
Ministrul a avertizat că „Ungaria și-a făcut un mare rău, deoarece mandatul european de arestare este realizarea noastră comună, făcând imposibil ca un criminal dintr-o țară a UE să fugă în alta”.
„Dacă emiți un mandat european de arestare, asta înseamnă ceva”, a adăugat Szejna. El a spus că, dacă o instanță maghiară refuză să respecte mandatul pentru Romanowski, „vom lua măsuri suplimentare”.
În cazul în care Polonia decide să trimită Ungaria în fața CJUE cu privire la această chestiune, trebuie mai întâi să depună o cerere la Comisia Europeană, care emite apoi un aviz, după care cazul poate fi dus în instanță. Întregul proces juridic durează în medie doi ani, notează radiodifuzorul RMF.
Szejna a respins, de asemenea, „povestea Ungariei și a lui Romanowski potrivit căreia nu există stat de drept în Polonia” ca fiind o afirmație „nefondată” făcută de PiS. Guvernul polonez subliniază că, de fapt, încearcă doar să anuleze încălcările statului de drept comise de PiS în timpul celor opt ani în care s-a aflat la putere.