E oficial! Ce vor învăța elevii la școală despre Comunismul din România

Începând cu anul școlar 2025-2026, elevii vor studia la școală „Istoria comunismului din România”.

Anunțul a fost făcut la începutul acestei săptămâni de ministrul Educației, Ligia Deca, în cadrul unui eveniment care nu a fost anunțat anterior și la care presa nu a fost invitată. De altfel, tot pe furiș a fost aprobată și programa școlară pentru noua disciplină, proiectul nefiind prezentat în dezbatere publică.

Joi, 19 decembrie, programa școlară pentru „Istoria comunismului din România” a fost publicată în Monitorul Oficial.

Disciplina este obligatorie pentru elevii din clasa a a XII-a, învăţământ cu frecvenţă zi, precum și pentru elevii din clasa a XIII-a, învăţământ cu frecvenţă redusă/seral.

Ce vor învăța elevii la școală despre comunismul din România

Conţinuturile sunt structurate pe 13 domenii, organizate în baza criteriului cronologic, dar şi tematic, cuprinzând o introducere în studiul regimurilor comuniste, urmată de temele în care sunt abordate noţiuni referitoare la sistemul politic din România.

1.Introducere în studiul regimurilor comuniste

Regimurile comuniste în secolul al XX-lea

2.De la partid periferic la partid unic

2.1. Dinamica Partidului Comunist/Muncitoresc Român: 1921-19892.2. Propaganda: instituţii şi practici, învăţământul de partid2.3. Organizaţii de masăStudiu de caz: organizaţiile de copii şi tineret2.4. Rolul liderului şi cultul personalităţiiStudiu de caz: Gheorghe Gheorghiu-DejStudiu de caz: Nicolae Ceauşescu

3.Dinamica regimului comunist

3.1. Instituţii politice şi organizarea administrativă3.2. Relaţia stat-cetăţean: coerciţie, rezistenţă şi acomodare

4.România în relaţiile internaţionale postbelice

4.1. Relaţiile cu marile puteri în perioada 1944-1989Studiu de caz: România în cadrul organizaţiei Tratatului de la Varşovia

5.Represiunea politică

5.1. Legislaţie şi instituţii represive: securitate, miliţie, trupe de securitate, justiţia5.2. Sistemul concentraţionar (1945-1964): închisori, lagăre, colonii de muncă, deportări5.3. Forme de supraveghere şi represiune (1965-1989): generalizarea supravegherii, procese de drept comun motivate politic, psihiatrie punitivă, instituţionalizarea forţată a minorilor

6.Forme de opoziţie şi contestare

6.1. Rezistenţa armată6.2. DizidenţaStudiu de caz: impactul Actului final de la Helsinki asupra României.Doina Cornea6.3. Exilul românescStudiu de caz: Radio Europa Liberă

7.Economia

7.1. Satul: ţărănime, colectivizare, sistematizare7.2. Oraşul: proletariat, industrializare, urbanizare7.3. Crizele economiei de comandă: raţionalizarea alimentară, penuria bunurilor de consum, comerţul paralel, corupţia

8.Societatea

8.1. Viaţa cotidiană: petrecerea timpului liber8.2. Culte şi practici religioase8.3. Minorităţi etnice

9.Educaţia şi sportul

9.1. Învăţământul public între educaţie şi control ideologic9.2. Sportul de masă şi de performanţă

10.Politici în domeniul sănătăţii. Demografia

10.1. Politici în domeniul sănătăţii. Campanii de sănătate publică (antialcool, antitabac, combaterea epidemiilor)10.2. DemografiaStudiu de caz: Decretul nr. 770/1966

11.Politici culturale ale regimului comunist

11.Instrumentalizarea politică a culturiiStudiu de caz: protocronismul

12Revoluţia din decembrie 1989

12.Anul 1989 în context internaţional. Revoluţia din decembrie 1989 în România

13.Memoria regimului comunist

13.1. Memoriale şi muzee ale comunismului în România şi în Europa de Est13.2. Condamnarea comunismului în România. Procese contra foştilor torţionari.Nostalgia comunismului