Cristian Hostiuc, ZF: Aţi auzit de PBSTM, noul FMI fiscal pentru România? La el se va raporta orice decizie de bani a guvernelor care vor veni la Palatul Victoria până în 2031

Guvernul PSD-PNL a aprobat, miercuri, 23 octombrie, Planul Bugetar Structural Naţional pe Termen mediu şi lung (PBSTM 2025-2031), document pe care Ministerul Finanțelor a fost autorizat să-l facă public abia vineri, 25 octombrie, notează Cristian Hostiuc, într-o analiză publicată de Ziarul Financiar.

Planul are 119 pagini și cuprinde analize, reforme, obiective, date de implementare, scopul final fiind ca România să intre într-o zonă de sustenabilitate fiscală până în 2031.

„Nu ştiu dacă cineva a citit acest PBSTM, în afară de cei care l-au întocmit, dar el este precis din punct de vedere fiscal şi se încadrează într-o matrice pe care România trebuie să o atingă.

Toţi politicienii, toţi candidaţii pentru Cotroceni, dintre care unul este prim-ministru – Marcel Ciolacu, care este şi preşedintele PSD, iar celălalt este Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului şi preşedintele PNL, anunţă că vom avea o creştere economică fără precedent, că PIB-ul se va dubla, că veniturile populaţiei vor creşte susţinut, că urmează planuri mari de reindustrializare, că exporturile vor exploda, că România va ajunge o mare putere economică.

Dacă mă uit în PBSTM, creşterea economică a României nu va depăşi 3% în niciun an din următorii şapte ani, o creştere care este sub potenţial şi nu este suficientă pentru a dubla PIB-ul, după cum anunţă politicienii.

De la 1.768 de miliarde de lei în acest an,  adică 355 de miliarde de euro, PIB ar trebui să ajungă, conform PBSTM, la 2.848 de miliarde de lei, adică 528 de miliarde de euro în 2031, adică o creştere de 61% în valoare nominală în lei, şi o creştere de 48% în euro. Asta presupunând că euro nu trece de 5,39 lei în 2031, faţă de 4,97 lei cât este acum, adică o creştere de numai 8% în următorii şapte ani.

Planul are ca scop reducerea deficitului bugetar de la 7,9% în acest an la sub 3% în 2031, adică o reducere anuală de 0,8% din PIB.

Conform PBSTM asumat de guvernul Ciolacu, format din PSD şi PNL, că PNL nu a ieşit de la guvernare, Banca Mondială trebuie să prezinte două variante de reformă fiscală până în primul trimestru din 2025, dintre care una să fie adoptată de către guvernul care va fi la Palatul Victoria”, explică Cristian Hostiuc.

Expunerea României pe datoria publică va creşte de la 52% din PIB acum, la 62,2% din PIB în 2029, şi la 61,4% din PIB în 2031, adică la 1.737 de miliarde de lei. Adică România va avea o creştere de 10% din PIB a datoriei publice în următorii şapte ani, ceea ce, în valoare nominală, va însemna foarte mult.

„Toată această datorie publică trebuie finanţată, refinanţată, rostogolită, plătită, ceea ce înseamnă că marja oricărui guvern, oricărui partid şi partide care vor fi la Palatul Victoria, va fi extrem de redusă.

Pentru că guvernele Cîţu, Ciucă şi Ciolacu au majorat datoria publică cu 80% în ultimii ani, pentru că premierul Ciolacu, în căutarea de voturi, aruncă cu bani în dreapta şi-n stânga (creşterile de salarii sunt de 23%, creşterea cheltuielilor cu bunuri şi servicii de 23%), ducând deficitul bugetar la aproape 8% din PIB, România trebuie să facă rost de bani împrumutându-se de pe pieţele internaţionale. Ministerul Finanţelor a ajuns să se împrumute şi de pe piaţa japoneză, deoarece capacitatea pieţei interne de a finanţa cheltuielile guvernului este la limita maximă.

Indiferent cine va fi la Palatul Victoria sau la Cotroceni, perioada de glorie fiscală – facilităţi fiscale, lacune fiscale, optimizări fiscale – se va închide. Acum să vedem, după trecerea alegerilor, care vor fi propunerile de majorări de taxe şi impozite”, notează sursa citată.

Analiza semnată de Cristian Hostiuc pentru Ziarul Financiar este disponibilă aici.

Pe același subiect:

România, împovărată de datorii! Guvernul Ciolacu ține secret, până după alegeri, PLANUL FISCAL discutat cu CE