Recorder: Noi dovezi despre protecția primită de Nordis de la instituțiile statului

De-a lungul timpului, mai mulți clienți au reclamat Nordis la Protecția Consumatorului. În lipsa unor acțiuni concrete ale acestei instituții, firma a continuat să pună pe piață aceleași contracte, îngroșând rândul păgubiților de azi.

Recorder a arătat în investigația „Schema Nordis” cum dezvoltatorul imobiliar a inclus în contractele semnate cu clienții mai multe clauze care, conform legislației românești, pot fi cu ușurință catalogate drept abuzive. Clienții erau obligați să semneze antecontracte care le interziceau să divulge conținutul acestora, aveau termene foarte scurte pentru a solicita în instanță dreptul asupra apartamentelor și li se interzicea înscrierea promisiunilor în Cartea Funciară a terenului pe care se va construi blocul, deschizând calea firmei Nordis pentru a vinde a doua oară unitățile către alți clienți, tot pe baza unor antecontracte.

În România există, încă din anul 2000, o lege care le interzice firmelor să introducă clauze după bunul plac în contractele semnate cu clienții, chiar dacă aceștia din urmă le acceptă. 

Logica este că nu toți clienții au cunoștințele juridice necesare pentru a înțelege ce semnează, iar statul trebuie să intervină. Legea prevede 19 situații în care o clauză contractuală este considerată abuzivă și trebuie eliminată. Printre acestea, se numără clauzele care îi permit comerciantului să modifice unilateral termenul de livrare al unui produs (Nordis a decalat în multiple cazuri termenele de livrare ale apartamentelor) sau cele care obligă consumatorul să plătească sume disproporționat de mari în caz de neîndeplinire a obligațiilor contractuale.

Recorder a consultat trei avocați – Georgian Toader, Silviu Munteanu și Roberta Secuianu – cărora le-am trimis un antecontract pe care Nordis îl prezenta anul acesta clienților. Toți cei trei au apreciat că documentul este plin de clauze abuzive.

Georgian Toader a identificat cel puțin nouă articole care conțin asemenea clauze pe care legislația din România le definește ca abuzive. „E un contract inechitabil, clientul și comerciantul sunt pe poziții diferite de putere. E un dezechilibru”, spune avocatul Georgian Toader.

„Este halucinant ce se poate vedea în acest contract. Eu nu pot să cred că există cineva care să fi semnat așa ceva”, a completat avocatul Silviu Munteanu.

Antecontractul Nordis conține o clauză prin care clienții puteau pierde toți banii în cazul în care înscriau promisiunea de cumpărare în Cartea Funciară.

Iată una dintre clauzele semnalate de avocați și strecurată pe la mijlocul antecontractului: „Promitentul-cumpărător declară și recunoaște că nu va întreprinde niciun fel de demersuri care ar putea afecta activitatea comercială sau de altă natură desfășurată în Proiectul Imobiliar, (…) că nu va cere niciun fel de compensații materiale sau de orice altă natură și că nu va face reclamații de niciun fel către nicio autoritate competentă referitoare la această activitate/activități”.

În traducere, după semnare, chiar dacă nu se mai ridica imobilul în care trebuiau să primească apartamentul, clienții nu ar mai fi putut face nicio plângere la vreo instituție a statului, inclusiv la ANPC.

Dar știa Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) despre clauzele abuzive din contractele Nordis?

Recorder a obținut documente care arată că Horia Constantinescu, șeful instituției până în primăvara acestui an, era la curent cu situația, însă nu a luat nicio măsură care sa o remedieze. ANPC a fost sesizată de mai multe ori în legătură cu comportamentul Nordis pe piață, însă firma fie a fost sancționată cu amenzi modice, fie nu a fost găsită vinovată de nimic.

Ce i-a răspuns șeful ANPC unui reclamant: „Nu sunt ipocrit! Știu cine are acțiuni la Nordis!”

Un caz relevant a avut loc în 2023, când un client care cumpărase două apartamente la Nordis a făcut două plângeri succesive la ANPC. Acesta a dorit să-și păstreze anonimatul, însă ne-a pus la dispoziție documentele care dovedesc că a sesizat Protecția Consumatorului. În plângerea sa, clientul semnala, pe două pagini, clauzele abuzive din contractele Nordis.

Nu a primit niciun răspuns. Așa că a revenit cu o nouă sesizare, aducând alte argumente în favoarea plângerii sale. E o argumentație pe cinci pagini, riguroasă din punct de vedere juridic, în care se invocă articole din legea clauzelor abuzive. Dar nici de data asta nu a primit vreun răspuns.

Așa că, în disperare de cauză, clientul Nordis l-a contactat pe WhatsApp chiar pe președintele ANPC, Horia Constantinescu. Acesta a făcut, în trecut, un titlu de glorie din faptul că și-a lăsat numărul de telefon personal la dispoziția oricui avea de făcut o reclamație.

La scurt timp, Constantinescu i-a răspuns reclamantului care l-a contactat pe WhatsApp: „Vă mulțumesc că mi-ați atras atenția. Indiferent de dimensiunea sau vizibilitatea unui operator economic, am ales să respectăm legea. Nu sunt ipocrit! Știu cine are acțiuni la Nordis!”.

Comunicarea directă cu Constantinescu pare să fi dat roade, căci a doua zi, brusc, clientul a primit răspuns la plângerile sale. Însă răspunsul a fost departe de ceea ce se aștepta. În câteva rânduri i se transmite că nu sunt nereguli la această firmă și că reclamațiile sale „au fost concluzionate ca neconcluzionabile (sic!)”.

„Am avut impresia că mi-a răspuns femeia de serviciu de la ANPC, nu un inspector. Dacă ar fi luat măsuri atunci, alți clienți nu ar fi ajuns păgubiți”, spune acum reclamantul.

E-mail din interiorul ANPC: Afacerea Nordis a fost protejată

Ce măsuri ar fi putut lua Protecția Consumatorului? În România, ANPC este principala instituție responsabilă cu identificarea clauzelor abuzive din contractele comerciale. Când constată existența unor astfel de clauze, instituția nu doar că poate aplica amenzi de până la 200.000 de lei, dar are și atribuția de a sesiza tribunalul pentru ca acesta din urmă să oblige comerciantul să elimine clauzele abuzive din toate contractele aflate în vigoare. 

Cu alte cuvinte, dacă anul trecut ANPC ar fi mers pe firul clauzelor care i-au fost semnalate, ar fi putut sesiza Tribunalul București pentru ca acesta să dispună eliminarea clauzelor din antecontractele semnate până atunci de clienții Nordis.

Culmea este că, în anul 2023, când primea cel puțin o reclamație cu privire la clauzele abuzive din contractele Nordis, ANPC desfășura un control tematic la dezvoltatorii imobiliari. Controlul fusese aprobat chiar de Horia Constantinescu și avea ca temă „identificarea clauzelor abuzive încheiate între comercianți și consumatori”.

Recorder a solicitat ANPC, încă de acum o săptămână, să comunice dacă firma Nordis a fost vizată de acest control tematic, dar până la ora publicării acestui material nu am primit niciun răspuns oficial. Însă, la scurt timp de la trimiterea solicitării, am primit un e-mail pe adresa redacției semnat de „un grup de avertizori de integritate din interiorul ANPC” în care ni se specifica, sub protecția anonimatului, că Nordis ar fi fost ocolit de controlul tematic desfășurat anul trecut.

Tot ei spun că în evidențele ANPC din 2023 figurează că s-a efectuat un singur control la Nordis și s-a dispus atunci o sancțiune ridicolă, comparativ cu cifra de afaceri a companiei: 1000 de lei. „În evidențele ANPC, în dreptul acestui PVCC (proces verbal de constatare a contravenției) nu figurează nicio măsură dispusă și nici extinderea acțiunii de control”, precizează aceeași sursă.

În schimb, ne-a contactat Horia Constantinescu, care, deși nu mai deține funcția de președinte deoarece a candidat la primăria Constanței din partea PSD, a aflat din interiorul instituției de solicitarea noastră. Așa că ne-a contactat prin e-mail, spunându-ne „să nu tragem concluzii pripite” și ne-a invitat să vizionăm filmul „Mystic River”, trimițându-ne și un link cu sinopsisul de pe IMDB. A adăugat: „nu întotdeauna ce pare a fi este și ceea ce s-a întâmplat”.

Într-o discuție telefonică, Horia Constantinescu a evitat să ne spună dacă Nordis a fost sau nu subiectul controlului tematic dispus de el la dezvoltatorii imobiliari. „Ce pot să vă spun e că au fost câteva mii de agenți economici care nu au făcut obiectul unei acțiuni de control fără ca eu să dispun acest lucru. Sunt luați după un algoritm pe care îl stabilește fiecare comisariat județean”.

Constantinescu neagă categoric faptul că ar fi oferit vreo protecție firmei deținute de soțul Laurei Vicol. „Cum puteam spune cuiva: «Băi, nu te duce la ăla?». Haideți să vedem cum făceam? Puneam mâna pe telefon și spuneam: «Băi, te rog eu, nu te du la operatorul X economic?» Păi, ce? Sunt idiot? Dacă ăla mă înregistra, mă expuneam unei asemenea situații vreodată în viață?”. 

Pentru a-și dovedi nevinovăția, Constantinescu s-a oferit să fie supus de oricine unui test poligraf. Cât despre discuția cu clientul care a reclamat clauze abuzive în contractele cu Nordis, Horia Constantinescu spune că în acea situație a făcut ce ținea de atribuțiile sale de președinte al ANPC și anume să transmită reclamația către compartimentele din subordine, care ar fi fost abilitate să efectueze controale.

Horia Constantinescu și-a exprimat de mai multe ori recunoștința față de Laura Vicol, pe contul său de Facebook.

Prietenia dintre Laura Vicol, soția principalului asociat din Nordis, și Horia Constantinescu este bine cunoscută. În 2022, Constantinescu posta o fotografie alături de Laura Vicol și o numea „Zâna bună a vremurilor pe care le trăim”. Vicol îi răspundea: „Îți mulțumesc din suflet, prieten drag, ești un om minunat! O viață avem, să o trăim frumos, cu credință în suflet și dragoste de oameni. Restul e can-can”.

Horia Constantinescu este nașul de cununie al lui Andrei Năstase, fiul lui Adrian Năstase, fost premier al României. De numele său sunt legate mai multe controverse. 

La finalul anului trecut, după ce în urma incendiului produs la localul neautorizat Ferma Dacilor au murit opt persoane, a ieșit la iveală că șeful ANPC promovase în trecut localul: „Ferma Dacilor, idee românească, produse românești, peisaje unice și oameni minunați(…) Această reclamă este în schimbul prieteniei, recunoașterii meritelor și faptului că prietenul meu pune România în farfurie”.