Alegeri decisive în Republica Moldova, duminică, 20 octombrie

Duminică, 20 octombrie, în Republica Moldova au loc alegerile prezidențiale și un referendum pentru aderarea țării la UE.

În total, la alegeri vor fi deschise 2.221 de secții de votare, inclusiv 234 peste hotare. Pragul de validare a scrutinelor este de o treime din numărul alegătorilor incluși pe liste, transmite Radio Chișinău.

Pe buletinul de vot sunt înscriși 11 candidați în următoarea ordine: Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor, Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate, Renato Usatîi de la formațiunea „Partidul Nostru”, Vasile Tarlev de la Partidul pentru Viitorul Moldovei, Irina Vlah, candidat independent, Ion Chicu din partea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Andrei Năstase, candidat independent, Octavian Țîcu, susținut de Blocul electoral „Împreună” și candidații independenți Victoria Furtună, Tudor Ulianovschi și Natalia Morari.

Un candidat poate câștiga primul tur al alegerilor prezidențiale, dacă obține cel puțin 50% plus un vot din totalul voturilor valabil exprimate. Dacă niciun candidat nu atinge acest prag, se organizează turul doi de scrutin cu primii doi candidați cu cel mai mare număr de voturi.

De asemenea, pentru a fi validate alegerile prezidențiale precum, și referendumul, la votare trebuie să participe cel puțin 1/3 din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale.

La referendumul național, cetățenii vor răspunde cu „DA” sau „NU” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

În cazul în care majoritatea populației va răspunde afirmativ la această întrebare, Constituția Republicii Moldova va fi modificată și va include dezideratul integrării europene.

Cu ochii pe Republica Moldova: Decizia Consiliului European și rezoluția din Parlamentul European

Consiliul European a adoptat, luni, 14 octombrie, măsuri restrictive împotriva a cinci persoane și a unei entități responsabile de acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova, a informat Consiliul.

Printre noile includeri pe listă se numără Evghenia Guţul, care este guvernatoarea („bașcana”) Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia. Ea se face responsabilă de promovarea separatismului în această regiune, încercând astfel să răstoarne ordinea constituțională și amenințând suveranitatea și independența Republicii Moldova.

Includerile pe listă de astăzi vizează și alte persoane pentru acțiunile lor destabilizatoare din Găgăuzia: Mihail Vlah, adjunctul bașcanei și consilier pentru relații cu mass-media, Iurii Cuznețov, șef adjunct al Departamentului pentru afaceri externe al regiunii, și Ilia Uzun, vicepreședinte al Comitetului executiv și membru al Adunării Naționale a Găgăuziei.

Evrazia, o asociație neguvernamentală cu sediul în Rusia, al cărei obiectiv este de a promova interesele Rusiei în străinătate, inclusiv în Republica Moldova, este, de asemenea, sancționată, la fel ca și directoarea și fondatoarea acesteia, Nelli Parutenco.

Persoanele vizate fac obiectul unei înghețări a activelor și al unei interdicții privind furnizarea de fonduri sau de resurse economice către acestea, în mod direct sau indirect. În plus, persoanele sancționate fac obiectul unor interdicții de călătorie în Uniunea Europeană.

Măsurile restrictive din cadrul acestui regim se aplică în prezent unui număr total de 16 persoane și 2 entități.

Rezoluție în PE

Reamintim că Parlamentul European a adopat, miercuri, 9 octombrie, o rezoluție intitulată „Consolidarea rezilienței Republicii Moldova împotriva ingerințelor Rusiei înainte de următoarele alegeri prezidențiale și un referendum constituțional privind integrarea europeană”.

Anterior, europarlamentarul Claudiu Târziu a explicat care sunt pașii pe care Republica Moldova ar trebui să-i urmeze în vederea integrării în UE.

„Rezoluția este un demers foarte necesar în această perioadă, pentru că trebuie să susținem orice parcurs european al Republicii Moldova. Pe de altă parte, Republica Moldova ar trebui să fie atenționată cu privire la câteva restanțe pe care le are, vizavi de numărul acesta european pe care și l-a fixat. Mă refer, de pildă, la derusificarea ei, așa cum s-ar cădea. Acest lucru începe prin a renunța la aderarea la CSI, adică la Comunitatea Statelor Independente, care este controlată sută la sută de Rusia și cu care Republica Moldova nu are nimic de-a face, nefiind nici măcar învecinată cu Rusia.

Pe de altă parte, să renunțe la rusificarea prin învățământ a minorităților etnice care nu sunt de origine rusă, cum sunt găgăuzii, bulgarii sau chiar romii.

Republica Moldova trebuie să-și rezolve problemele cu Transnistria. Este inadmisibil ca 10% din teritoriul național al Republicii Moldova să fie controlat de o bandă de rebeli, care sunt asistați de Armata a 14-a rusă, dar sunt- pe de altă parte- tolerați de autoritățile de la Chișinău, pentru că ei intră și ies din regiunea respectivă în deplină libertate, fac exporturi de acolo și nu e ceva cu care Uniunea Europeană să fie foarte confortabilă.

De asemenea, ar trebui ca Republica Moldova, în viziunea mea, să procedeze la desecretizarea arhivelor fostelor servicii secrete ruse NKVD și KGB, de pe teritoriul ei. Nu a făcut lucrul acesta. Nu în ultimul rând, să retrocedeze bunurile mobile și imobile ale Bisericii Ortodoxe, pentru că ele au fost confiscate de un regim opresiv totalitar și trebuie să încheie pentru totdeauna cu acel regim. Numai așa Republica Moldova va dovedi că își dorește cu ardoare să adere la valorile europene și la spațiul european.

Totuși, mai am de făcut un amendament.

Soluția pentru integrarea rapidă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu este să parcurgă un calendar al aderării, ci reunificarea cu România”, a explicat europarlamentarul Claudiu Târziu.

După aprobarea rezoluției, liderul delegației AUR în PE, Claudiu Târziu, a explicat  au fost aprobate anumite amendamente depuse la Rezoluția privind integrarea Republicii Moldova în UE, mai puțin cea care privea reunificarea cu România, care a fost respinsă, după cum a relatat RostOnline.