Curtea de Justiție a UE obligă România să recunoască actele de identitate obținute de persoanele transgender în alte state membre

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a hotărât că România trebuie să transcrie orice modificare a numelui și a genului în actele de identitate ale cetățenilor români intervenite pe teritoriul altor state membre UE, fără a mai parcurge o nouă procedura internă privind recunoașterea genului, anunță Juridice.ro.

Astfel, autoritățile de stare civilă trebuie să transcrie cu celeritate, printr-o procedura administrativă transparentă, rapidă și accesibilă modificarea mențiunilor privind sexul, prenumele și CNP-ul pentru persoanele transgender cu cetățenie română care au parcurs o procedură de recunoaștere juridică a genului în Uniunea Europeană.

Speța a vizat cazul Arian Mirzarafie-Ahi, o persoană transgender cu dublă cetățenie, română și britanică, născută în România.

După ce s-a mutat în anul 2008 în Regatul Unit, acesta a dobândit cetățenia britanică păstrând și cetățenia română. În acest stat în care locuiește, el și-a schimbat, în anul 2017, prenumele și formula de adresare din feminin în masculin și a obținut, în anul 2020, recunoașterea legală a identității sale de gen masculine.

Autoritățile române nu au recunoscut aceste acte.

Curtea răspunde că o reglementare a unui stat membru care refuză recunoașterea și înscrierea în actul de naștere al unui resortisant a schimbării prenumelui și a identității de gen obținute în mod legal într-un alt stat membru, în speță Regatul Unit, este contrară dreptului Uniunii. Acest lucru este valabil și în cazul în care cererea de recunoaștere a acestei schimbări a fost efectuată după retragerea Regatului Unit din Uniune.

Curtea explică în continuare că refuzul unui stat membru de a recunoaște o schimbare a identității de gen legal dobândită într-un alt stat membru împiedică exercitarea dreptului de liberă circulație și de ședere. Genul este, la fel ca prenumele, un element fundamental al identității persoanei. Divergența dintre identități care rezultă dintr-un asemenea refuz de recunoaștere creează dificultăți în dovedirea identității în viața de zi cu zi, precum și inconveniente majore de ordin profesional, administrativ și privat, notează sursa citată.

Pe același subiect:

CJUE: Un judecător național NU e obligat să aplice o decizie a Curții Constituționale care încalcă dreptul UE