Terorism biologic în România? Cum contribuie importurile la criza pestei ovine

România se confruntă cu o criză sanitară gravă, cu peste 27 de focare active de Pesta Rumegătoarelor Mici (PRM), o boală virală devastatoare ce afectează ovinele și caprinele din întreaga țară. În acest context, sute de oieri s-au adunat în fața Guvernului, cerând autorităților o schimbare radicală de abordare în gestionarea epidemiei. Aceștia contestă măsurile drastice de ucidere în masă a animalelor, pe care le consideră ineficiente și dăunătoare pentru economia locală.

„Terorism biologic” și importurile necontrolate

Andrei Tănase, medic veterinar cu 46 de ani de experiență, a vorbit despre gravitatea situației și despre originile acestei epidemii, aducând în discuție ceea ce el numește „terorism biologic.” „Problema reală este că multe dintre focarele de PRM sunt rezultatul importurilor necontrolate de animale. Aceasta este o chestiune de siguranță națională. Toate aceste flageluri au apărut ca urmare a unui ‘terorism biologic,’” a declarat Andrei pentru Cotidianul.

El a subliniat că virusurile care provoacă aceste boli au fost aduse, în mod repetat, de animale infectate din străinătate, menționând că „pesta porcină africană și pesta aviară au avut aceleași surse. ANSVSA a afirmat că peste 80% din contaminări au avut loc din cauza importurilor de animale. Cea mai rezistentă este pesta porcină africană, dar nu trebuie să uităm că și virusul PRM se răspândește cu rapiditate.”

Tănase Andrei a explicat și modul în care boala afectează animalele: „Boala este o viroză fără tratament, dar este reală. Nu se transmite de la animal la om, ci animalele se contaminează prin contact direct și prin secreții, în special salivă și nazal.” Această dinamică de contaminare este agravată de faptul că animalele sunt adăpate în adăpătoare comune și hrănite la comun, ceea ce facilitează răspândirea virusului.

Măsuri ineficiente și pierderi financiare

Oierii protestatari subliniază că măsurile autorităților, în special uciderea masivă a animalelor sănătoase, nu fac decât să agraveze problemele economice cu care se confruntă. „Peste 220.000 de oi și capre au fost sacrificate, iar acest lucru a dus la pierderi financiare uriașe pentru noi,” a declarat un protestatar.  Andrei Tănase a confirmat aceste îngrijorări, afirmând că „autoritatea trebuie să găsească soluții alternative, nu să se bazeze doar pe uciderea animalelor. Trebuie să apară acele abatoare volante, care pot sacrifica animalele și trimise în consum.”

În opinia sa, abatoarele volante ar putea salva animalele sănătoase și ar putea preveni crizele alimentare. „Dacă nu luăm măsuri rapide și eficiente, nu doar că ne vom distruge economia, dar vom ajunge să ne confruntăm cu o criză alimentară majoră,” a adăugat Andrei. ”Nu există probleme pentru oameni. Măcar mai salvăm ceva, decât să îngropăm animalele sacrificate. Trebuie să se înăsprească controalele la vămă, să existe dezinfecții cu sodă caustică (nu e scump deloc, un litru de sodă la 1.000 de litri de apă)”. În opinia sa, problema e la frontieră, multe din importuri nu sunt declarate (acestea ajung în țară ca și drogurile…)

Revolta oierilor și cererile lor

Protestul din fața Guvernului a fost o reacție directă la lipsa de comunicare și de acțiune din partea autorităților. „Trebuia să lase ședința și, dacă îi era frică să intre în mulțime, să ne asculte doleanța noastră!” a spus un alt protestatar, subliniind nevoia urgentă de dialog. În ciuda măsurilor de control implementate de ANSVSA, care au dus la stingerea a 10 focare, oierii consideră că aceste eforturi sunt insuficiente.

Radu Bumbea, fermier din județul Alba, a relatat despre întâlnirile cu oficialii: „Ne-au spus că din data de 15 se ridică restricțiile și o să înceapă să se cumpere animalele. Aceasta ar putea aduce o rază de speranță, dar depinde de modul în care autoritățile își vor respecta promisiunile.”

Oierii cer și stabilirea unui preț minim de 20 de lei pe kilogram pentru carnea de oaie și de capră, având în vedere că prețurile actuale sunt inacceptabile pentru producători. Andrei Tănase a completat acest aspect, subliniind că „toate aceste măsuri trebuie să fie susținute de legislație, altfel fermierii vor continua să fie victime ale unei piețe distorsionate.”

Concluzie

Criza Pestei Rumegătoarelor Mici în România ridică întrebări serioase privind gestionarea bolilor animalelor și importurile necontrolate. Cuvintele lui Andrei Tănase, care subliniază riscurile „terorismului biologic,” evidențiază necesitatea de a acționa rapid și responsabil pentru a proteja nu doar sănătatea animalelor, ci și economia locală. Protestele oierilor nu sunt doar o reacție la uciderea în masă a animalelor, ci și un apel pentru o reformă profundă în gestionarea crizelor sanitare.