Ștefan Vlaston: De ce nu va ajunge Mircea Geoană preşedintele României

de Ștefan Vlaston

Cei care îşi făceau iluzii că Mircea Geoană este peste nivelul celorlalţi candidaţi la funcţia de preşedinte al României constată acum că s-au înşelat. Mircea Geoană are caracterul, prezenţa publică, instinctul politic, la acelaşi nivel cu majoritatea politicienilor noştri.

Presa n-a scotocit şi n-a prezentat încă petele întunecate, chiar ruşinoase, din trecutul lui Geoană. Ele vor fi scoase pe piaţa publică, inclusiv de către contracandidaţii în cursa pentru preşedinţia României.

Cele mai recente gafe ale lui Geoană

Geoană şi-a propus o campanie electorală în stil trumpist, uitând că România nu este America, alegătorii români nu gustă ce vor alegătorii americani.

Ce rost avea să intre în ridicol afirmând că fostul preşedinte Băsescu este „într-o zonă de degradare biologică”. Băsescu nu îi este contracandidat, Geoană nu avea de unde să ştie starea sănătăţii lui Băsescu. O afirmaţie gratuită, fără acoperire şi fără legătură cu  logica competiţiei electorale, care trădează un caracter slab, deficitar, la nivel „mitocănesc”, cum l-au etichetat internauţii.

Ca replică la afirmaţia premierului Ciolacu că are profesori la engleză şi economie, Geoană a declarat:

„Nu vreau să fiu în situaţia în care, cum recunoştea un alt candidat, ieri, că are nevoie să ia meditaţii la economie, meditaţii la limba engleză, mâine, poimâine, meditaţii la politica externă. Că dacă eşti corigent la mai multe materii, eu ştiu că pe vremuri, când erai corigent la mai multe materii, rămâneai şi repetent”.

Nici Ciolacu nu contestă pregătirea lui Geoană în materie de politică externă, limbi străine, etc. Dar de aici până să faci „mişto” de contracandidatul Ciolacu în stil „trumpist”, e o chestiune care ţine, iarăşi, de caracter. Iar alegătorii cărora le cere votul Geoană sunt mai educaţi, nu gustă „miştourile” ieftine.

Ciolacu a reacţionat şi el: „Dacă vrea, îi amintesc cu ce grupuri mafiote a vrut să fie președintele României și ce a făcut în PSD”.

Geoană:  „Eu am câştigat poziţia de la NATO pe nume propriu, pe persoană fizică pentru că sunt foarte bun la ceea ce fac”.

Ciolacu: Mircea Geoană fost pus la NATO de primul ministru și de președintele României. Există și  statul român. Existau anumite reguli.

Evident că Geoană minte. La NATO nu este un concurs de frumuseţe, la care să concurezi în nume propriu. 

Să notăm şi situaţia în care Geoană îi urează multă sănătate regelui Mihai, decedat de 7 ani. Deşi a regretat gafa făcută, Geoană a demonstrat o lipsă de prezenţă de sine, de concentrare, incompatibilă cu un fost şef la NATO. Ce făcea în cazul unui conflict militar Rusia-NATO?

 Geoană nu ştie Constituţia României

Există şi  afirmaţii ale lui Geoană care îl fac incompatibil cu funcţia de preşedinte al României.

„Eu am o viziune pentru România, am un angajament pentru România, în patru mari axe, o să îl fac public în curând şi nu voi numi niciun prim-ministru şi niciun Guvern dacă nu vom avea un contract de guvernare”.  „Vom avea o discuţie foarte clară, care sunt lucrurile pe care şi voi vă angajaţi, în schimbul nominalizării mele, că le veţi face pentru ţară. Şi prin mine îşi iau un angajament faţă de ţară”.

Geoană bate câmpii, nu ştie ce scrie în Constituţie. Preşedintele numeşte un premier propus de partidele politice care au convenit o majoritate parlamentară. Nu în urma unor „discuţii”. „Contractul de guvernare” este de fapt programul politic al partidului sau coaliţiei de partide care a câştigat alegerile, şi se aprobă în parlament, odată cu validarea guvernului. Preşedintele nu are niciun rol în validarea guvernului în parlament. Dacă vrea să se „joace”, numeşte un premier fără şanse în parlament (Liviu Negoita numit de preşedintele Băsescu, un exemplu), mizând ca la a doua numire parlamentul nu are încotro şi îl votează. Da, dar tot parlamentul îl poate da jos prin moţiune de cenzură într-o săptămână şi ce facem, ne jucăm de-a democraţia,  cu soarta ţării?

Poate are o viziune pentru România, Mircea Geoană, dar trebuie să respecte Constituţia. Sau nu a citit-o şi nu ştie ce conţine?

Plagiatul lui Mircea Geoană

Nici Mircea Geoană nu face excepţie de la „tipologia” doctoratelor politicienilor români.

Emilia Şercan a arătat că Mircea Geoană a copiat, în teza sa de doctorat, cel puţin 78 de pagini din cele 279 câte are teza, traducând, fără atribuire cu ghilimele, din foştii preşedinţii americani Bill Clinton și George Bush Jr.

Comisia de Etică a universităţii ASE Bucureşti îl albeşte pe Geoană, declarând că nu erau prevăzute ghilimelele pe vreamea când şi-a luat Geoană doctoratul, în 2005. Iar cei doi foşti preşedinţi americani sunt citaţi la bibliografie.

Este o minciună chestiunea ghilimelelor, ele există de decenii în literatura de specialitate. Cum să ştii, când citeşti teza de doctorat a lui Geoană, care sunt opiniile sale şi care ale altor autori?

Geoană să-şi aducă aminte cum a fost crucificat şi anihilat Ponta, ca om politic, în urma plagiatului, şi apoi să ignore ghilimelele.

O vizită secretă la Moscova

Nici astăzi Mircea Geoană nu a explicat ce a căutat la Moscova pe 27 aprilie 2009, când avea calitatea de preşedinte al Senatului României şi membru CSAT.

Cristian Diaconescu, care era ministru de externe în aprilie 2009, declara pentru Hotnews că i-a pus la dispoziţie lui Geoană un dosar de vizită, adică o evaluare a statului cu privire la relaţiile bilaterale între România şi Federaţia Rusă. Cristian Diaconescu a precizat pentru sursa citată: „Nu ştiu cu cine s-a întâlnit; tocmai pentru că este o vizită neoficială insituţiile statului nu se interesează în ceea ce priveşte programul, agenda, nivelul de întâlniri”. Nici referitor la faptul că ar fi călătorit la Moscova cu un avion oferit de Sorin Ovidiu Vântu, Mircea Geoană nu a adus clarificări.

Vizita la Sorin Ovidiu Vântu în preajma alegerilor prezidenţiale din 2009

În decembrie 2009, Geoană pierdea alegerile prezidenţiale în turul al doilea, în faţa lui Traian Băsescu, în urma vizitei pe care candidatul PSD a făcut-o, cu o seară înainte de ultima dezbatere electorală, la controversatul Sorin Ovidiu Vântu. Vântu era şi atunci un personaj controversat,  a fost condamnat în mai multe dosare penale, fiind implicat şi în scandalul prăbuşirii FNI. Întâlnirea dintre Geoană şi Vântu a fost dezvăluită de Traian Băsescu exact în timpul dezbaterii electorale dintre cei doi şi a fost intens mediatizată, afectând grav imaginea actualului candidat independent în ochii electoratului. Mircea Geoană a recunoscut vizita şi a exprimat regretul său, dar era prea târziu pentru regrete.

Ion Iliescu: Mircea Geoană este un prostănac

Ion Iliescu l-a etichetat „prostănac” pe Mircea Geoană în plină şedinţă a grupului senatorial PSD, pentru gafele comise de acesta între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale din 2004, în urma cărora Traian Băsescu l-a învins pe Adrian Năstase.

Ion Iliescu: „Mircea Geoană s-a purtat ca un prostănac între cele două tururi de scrutin ale prezidenţialelor, când s-a dus prin ţară şi a spus că UDMR va fi alături de PSD la guvernare”.

În noiembrie 2011,  într-un interviu acordat ziarului Adevărul, Ion Iliescu, în calitate de preşedinte de onoare al PSD, a spus că porecla „prostănac” pe care i-a dat-o lui Mircea Geoană a avut fundament, deoarece acesta nu îi cerea niciodată sfatul.

„În general nu îmi cerea sfatul. Eu nu am avut de ce să-l caut. Să ştiţi că porecla pe care a primit-o de la mine a avut un fundament… Cert este că trebuie să respecte Statutul partidului”.

Mircea Geoană zice că „m-am schimbat”,  critică acum „nepotismul, clientelismul şi corupţia” din sistemul politic românesc.

 Nu ştiu cât s-a schimbat Mircea Geoană, dar ştiu vorba străveche românească: „năravul din fire nu are lecuire”. Şi încă o vorbă veche: „ce naște din pisică, şoareci mănâncă”!