Publicistul Iulian Capsali i-a adresat o întrebare extrem de corectă, la care europarlamentarul Cristian Terheș refuză să îi răspundă: sunteți loial jurământului dat față de SUA sau neamului din care faceți parte?

Se prefigurează și de fapt există deja un pericol real pe care electoratul suveranist din România trebuie să îl aibă în vedere. De ce? Dintr-un singur motiv: se încearcă cu disperarea scindarea polului suveranist din România. După 5 ani în care s-a reușit o coagulare a mișcării naționaliste, suveraniste, în jurul AUR și a lui George Simion, acum cineva încearcă să dezbine acest pol.

În mod real, singura opțiune de vot cu șanse pentru suveraniștii din România, așa cum s-au așezat lucrurile în ultimii ani, capabilă să se bată de la egal la egal cu partidele sistemului, este reprezentată de AUR și George Simion. Au demonstrat-o în mai multe rânduri. Să nu uităm bătăliile duse cu sistemul care încerca să ne restrângă drepturile în pandemie, atunci când AUR a fost singura forță politică prezentă și în stradă și care s-a bătut cu sistemul și a învins. George Simion a fost, de altfel, singurul lider politic suveranist din ultimii ani care a reușit să enerveze toți conducătorii sistemului din fruntea statului. Posibilitatea ca el și electoratul românesc conservator, naționalist, suveranist, să îi strivească în alegeri a început să le de fiori.

Indiferent ce vor spune unii și alții, rezultatele din acest an arată că AUR este a doua forță politică din România. Au spus-o românii la vot, acolo unde AUR a reușit o creștere substanțială a voturilor după „minunea” din 2020, atunci când au obținut peste 500.000 de voturi din partea românilor. Acum, AUR a reușit să coaguleze 1,4 milioane de voturi! Reprezintă un scor uriaș pentru un partid care a apărut abia în 2019 pe scena politică.

Alegerile prezidențiale din acest an vor decide soarta României pentru următorii cinci ani. Suveraniștii au, poate pentru prima dată, șansa de a avea un candidat în turul doi al alegerilor prezidențiale. Deși sondajele mincinoase încearcă să denatureze realitatea, George Simion este liderul opoziției cu cea mai mare notorietate și cel de care le e teamă atât lui Ciucă, Ciolacu, cât și lui Geoană.

Dar, pentru ca suveraniștii să aibă un candidat în turul al doilea al prezidențialelor, nu trebuie să se risipească votul, iar polul suveranist să nu fie fragmentat. Știu asta și PSD, și PNL, și sistemul care le împinge de la spate. Și apasă pe butoane.

Și atunci, ce se întâmplă? Apar mișcări așa-zis suveraniste, naționaliste, reprezentate de personaje care nu au nicio legătură cu aceste valori.

Se încearcă în mod disperat și cu resurse uriașe să fie propulsată în postura de „prezidențiabil” din partea suveraniștilor, a naționaliștilor, a Dianei Șoșoacă. Este ridicol! Cine încearcă să o împingă de la spate pe ezoterista Șoșoacă nu înțelege că nu ai cum să faci dintr-o adeptă a dijmărismului și năstăsismului și a apoi a kovesismului și macoveismului, a userismului și a progresismului, o persoană naționalistă. Pe românește, oricât ar vrea păpușarii, nu poți să faci din rahat bici!

În octombrie 2017, Diana Șoșoacă își arăta revolta față de faptul că la moaștele Sfintei Parascheva sunt duși și copiii. „Spălarea creierelor începe de la vârstă fragedă. (…) Noaptea, copiii dorm nu stau să se roage pentru tâmpenii. Notele bune se iau dacă înveți, nu dacă atingi morți putreziți”. Cum se pliază asta pe discursul creștin al naționaliștilor, al suveraniștilor?

Apoi, conservatorii, suveraniștii, naționaliștii sunt persoane pentru care familia primează și este cheia de boltă a existenței lor. Cum se îmbină asta oare cu faptul că Diana Șoșoacă i-a dat un picior în fund soțului ei de la a treia căsătorie, Silvestru Șoșoacă, atunci când nu i-au mai convenit niște banale critici de ordin politic? A aruncat la coș, cu poalele pe sus, a treia sa familie pentru politică, și nu orice politică ci chiar pentru acea politică pe care o reclamă: dacă ea susține că la Parlamentul European este „iadul”, cum este să primești chiar de la „talpa iadului”, regulat, „ochiul dracului”, în număr de mii și mii de euro lunar? Sau „ochiul dracului” e bun când vine de la Bruxelles „fără număr”?

Nu în ultimul rând, aceia care vor să o promoveze cu disperare pe Diana Șoșoacă pentru a sparge polul suveranist, pierd din vedere un aspect: ca să poți influența decizii, trebuie să contezi! Pentru a putea reprezenta cu demnitate România și a putea apăra interesele țării în străinătate, trebuie să nu fii izolat. Diana Șoșoacă și partidul său, SOS, sunt izolați în Parlamentul European. Nimeni, absolut nimeni, nu îi bagă în seamă! A fost exclusă din toate grupurile. Atitudinea nu e greu de înțeles având în vedere naveta Dianei Șoșoacă la Ambasada Rusiei în repetate rânduri în care s-a închinat Vaccinului Sputnik sau direct Kremlinului, insultând victimele Masacrului de la Fântâna Albă. Să nu uităm: Federația Rusă este succesoarea de drept a URSS. Niciodată Rusia nu și-a cerut scuze pentru crimele anti-românești comise de regimul stanlinist. De ce oare?

O altă întrebare care se poate pune în context: De ce nu îi răspunde Cristian Terheș la o întrebare lui Iulian Capsali de mai bine de o lună?

Dar nu doar Diana Șoșoacă este portavocea celor care vor să fragmenteze polul suveranist. Un alt personaj este Cristian Terheș, cel care se spune că are gânduri de „răzmeriță”, după ce AUR i-a asigurat încă un mandat de europarlamentar. Toată lumea spera că, după ce a fost la PSD, după ce a stat la braț cu Dragnea în 2019, și anterior cu Macovei, pe când lucra împreună cu ea pentru deposedarea românilor ortodocși de bunorilor lor sacre, greco-catolicul Cristian Terheș s-a căit. Dar vedem că nu, ci, dimpotrivă, după ce s-a văzut – și el – cu sacii de euro în căruță, încearcă să își creeze un instrument politic propriu.

Publicistul Iulian Capsali i-a adresat o întrebare extrem de corectă, la care europarlamentarul Cristian Terheș refuză să îi răspundă: sunteți loial jurământului dat față de SUA sau neamului din care faceți parte?

Concluzia ar trebui să fie una simplă pentru fiecare votant suveranist: risipirea votului înseamnă eșecul mișcării! Dacă mișcările de fragmentare ale polului suveranist inițiate de sistem și de marionetele sale vor reuși, atunci riscăm ca anul 2024 să fie la fel ca fiecare alt an din 2000 încoace în care electoratul naționalist să nu aibă un reprezentant în turul doi al alegerilor prezidențiale.

Adică, să candideze tot ei între ei, oamenii sistemului contra românilor și a României.