Connect with us

Joaca de-a Dumnezeu și fenomenele meteo extreme. Autoritățile române confirmă experimentele făcute pentru „însămânțarea norilor”. Cum se produce ploaia artificială în România

România se confruntă în ultimii ani cu fenomene meteo extreme, de la vijelii și grindină, la valuri de caniculă, aceste evenimente climatice fiind explicate, de cele mai multe ori, prin prisma încălzirii globale.

Însă, dincolo de capriciile naturii și de schimbările climatice, autoritățile române încep să vorbească și de controlul și manipularea fenomenelor meteo.

Doar în ultimele zile, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, și generalul Gheorghe Căunei au făcut mai multe declarații privind experimentele făcute pentru producerea ploii artificiale în România și planurile pentru dezvoltarea acestor proiecte.

Ministrul Agriculturii: În România se lucrează acum la o rachetă care să aducă ploaia

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat, marți, că „Ministerul Economiei lucrează deja la o rachetă pentru însămânțarea de nori”. Pe de altă parte, ministrul Agriculturii a recunoscut că „a oprit lansarea rachetelor antigrindină în zona Prahova, după ce majoritatea fermierilor de acolo i-au cerut acest lucru, pe motiv că din această cauză nu ar mai ploua.”

„Am luat o decizie într-o anumită zonă, pentru că în zona Prahova, din cele 119.000 de hectare care erau acoperite cu acest sistem de anti-grindină, fermierii au venit cu semnături pe aproape 100.000 de hectare.

Am luat această decizie printr-un ordin de ministru (ei şi-au asumat răspunderea că nu vor să fie protejați cu sistem antigrindină – n.r.). Sigur, acest ordin pe care l-am dat a fost pentru că am vrut să iau această presiune, să vedem dacă lucrurile intră într-o normalitate. Vă spun sincer că în perioada aceea, într-o săptămână jumătate, în Prahova chiar a plouat peste 150 l/mp.

Dar lucrurile trebuie să intre într-o normalitate și vă spun sincer că sistemul de antigrindină este unul bun și investițiile în sistemul antigrindină vor continua. Voi lua o decizie radicală, pentru că voi face un studiu și împreună și cu ANMH încercăm să lansăm aceste rachete.

Bineînțeles că deja Ministerul Economiei lucrează și la o rachetă pentru însămânțare de nori, lucru care se poate face decât în perioada de toamnă și de primăvară.

Degeaba spun anumiți specialiști că pe perioada de vară, cum au fost cinci zile cu peste 40 de grade, poți să însămânțezi cu orice rachetă, că ploaia n-are cum să vină, dar în perioadele de toamnă și de primăvară putem crește capacitatea și deficitul în sol, prin însămânțarea acestora şi să scădem deficitul”, a explicat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, marţi, la conferinţa „Schimbările climatice. Marile provocări, marile riscuri”, organizată de Antena 3 CNN.

Gen. Gheorghe Căunei: Finanțare pentru 8 rachete cu iodură de argint

Despre producerea ploii artificiale în România a vorbit și generalul Gheorghe Căunei, directorul Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP).

Într-un interviu în exclusivitate pentru observatorulph.ro, gen. Gheorghe Căunei a declarat că au fost identificate mai  multe tehnologii pentru a crește gradul de precipitații, atât terestre, cât și prin intermediul aviației.

„Am depus la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene o cerere de finanțare pentru achiziționarea unui număr de opt aeronave speciale pentru acest tip de operațiuni. Practic, acestea vor lansa rachete similare celor folosite acum pentru a combate grindina, astfel încât să stimuleze căderea de precipitații. Principiul este același”, a declarat Gheorghe Căunei.

Generalul Căunei a explicat pentru Observatorul Prahovean cum funcționează sistemul:

„Racheta este un vector purtător de iodură de argint, care odată ajunsă în nori începe să ardă. În urma acestui proces de ardere rezultă un fum, denumit de noi aerosol, care creează centre de condensare și favorizează ploaia. Vorbim mai ales de nori care, în mod normal, nu aduc ploaia”.

Rachetele ar urma să fie produse de compania Electromecanica Ploiești, furnizorul sistemului național antigrindină.

„Noi am făcut teste în toamna anului 2022, iar rezultatele au fost pozitive”, a declarat Cristian Popescu, directorul general al companiei.

În paralel cu acest sistem, autoritățile au început demersurile pentru implementarea în țara noastră a unei tehnologii terestre, care folosește aceeași metodă a iodurii de argint. De data aceasta, substanța ajunge în nori prin intermediul curenților ascendenți.

„Avem deja 20 de generatoare terestre, care vor fi montate în toamnă în mai multe zone, precum Prahova si Vrancea. De asemenea, Consiliul Județean Satu Mare a achiziționat 40 de astfel de instalații care vor deveni operaționale tot în toamnă. Sperăm să ajungem la un număr de 300 de astfel de generatoare”, a mai spus generalul Căunei.

O altă tehnologie, folosită cu succes în special în Franța, și care ar putea fi introdusă și la noi, o reprezintă cea a baloanelor cu heliu care pot „însămânța” norii cu iodură de argint.

„Am cumpărat cinci instalații de acest gen pe care le-am folosit în zona Cotnari. Din testele efectuate până acum rezultă că acestea sunt eficiente, înregistrându-se cantități de apă din precipitații mai mari cu 5 până la 20 de litri pe metru pătrat față de harta Administrației Naționale de Meteorologie în zonele de testare”, a precizat Căunei.

Context

În primăvara acestui an, Guvernul a aprobat investiții de peste 68 de milioane de lei pentru combaterea  fenomenelor meteorologice periculoase, potrivit Agerpres.

„În şedinţa de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor pe perioada 2010-2024, precum şi fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare şi 44,5 milioane lei credite de angajament)”, a anunțat atunci MADR.

Potrivit sursei citate, în cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP) vor fi realizate investiţii la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului şi al creşterii capacităţii de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova şi Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenţii active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât şi pentru creşterea de precipitaţii.

 

 

 

 

 

 

 

Facebook