România după 34 de ani cu PSD și PNL: o mică parte dezvoltată, iar alta majoră scufundată în sărăcie

România după 34 de ani cu PSD și PNL: o mică parte dezvoltată, iar alta majoră rămasă scufundată în sărăcie.!

Un studiu efectuat de Romanian Economic Monitor arată cât de mari sunt discrepanțele dintre zonele dezvoltate ale țării și cele care au rămas scufundate în sărăcie. Coordonatorul echipei, Levente Szasz, explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și ce e de făcut.

Veniturile românilor au ajuns aproape să se tripleze în numai 10 ani. În tot acest interval, ținând cont și de inflația care a măcinat nivelul de trai, puterea de cumpărare a românilor cu salarii medii aproape s-a dublat, însă nu peste tot, arată o analiză făcută de un grup de profesori și cercetători de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Aceștia derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor, iar în ultimul studiu arată felul în care au evoluat salariile în județele României, dar și diferența imensă între zonele prospere și cele mai puțin dezvoltate ale țării. Studiul arată o realitate despre care niciun politician nu este pregătit să vorbească.

Practic, în cele 41 de județe ale României, doar Bucureștiul și alte cinci județe au salarii peste media națională, în vreme ce românii din celelalte județe, 36 la număr, au salarii sub această medie. Județele în care veniturile sunt peste medie sunt Cluj, Ilfov, Timiș, Sibiu și Argeș.

Vicerectorul Levente Szasz, unul dintre membrii echipei Romanian Economic Monitor, a explicat, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici, dar și ce ar fi de făcut pentru ca „cealaltă Românie”, partea săracă unde trăiesc cei mai mulți români, să poată să se dezvolte în următorii ani și să se apropie măcar de nivelul județelor și a orașelor mai prospere.

Motivul pentru care suntem în această situație

„Acum, desigur, cauzele sunt multiple, dar ceea ce aș sublinia este faptul că, de exemplu, unde s-au făcut cele mai multe investiții în mediul privat, dacă ne uităm la companiile IT, dezvoltare tehnologică, companii de servicii medicale, care creează, oricum, o valoare adăugată foarte ridicată, aceste companii, dacă ne uităm asupra hărții României, vedem că se concentrează în câteva centre, în câțiva poli de creștere economică sau de dezvoltare economică”, spune Szasz.

Vestea proastă este că doar câteva orașe și județe din România, devenite poli de creștere încă de acum două sau trei decenii, se pot lăuda cu o creștere economică susținută. El a vorbit și despre soluțiile pentru ca zonele subdezvoltate să iasă din sărăcie și să se apropie economic de polii amintiți.

„Evident, la poli de creștere vorbim despre București, Cluj, Timișoara, Brașov, Iași și așa mai departe. În schimb, în multe alte părți nu s-a schimbat mare lucru din anii 80. Desigur, soluțiile sunt foarte complexe, dar dacă așa ne uităm la experiența acestor poli de creștere, dacă îi numim așa, noi am avut mai multe analize de acest gen. De exemplu, pur și simplu, dezvoltarea infrastructurală. Vedem că zonele situate în vestul țării sau care beneficiază de autostrăzi, aeroport, de o conexiune bună, feroviară sau chiar portuară au crescut economic”, explică economistul.

Același lucru l-a spus anterior, într-un interviu pentru „Adevărul”, și Ciprian Dascălu, economist șef la BCR. Considerat unul dintre cei mai buni specialiști în prognoze macro-economice, Dascălu explica atunci că singurele zone din România care au ajuns și chiar au depășit media UE sunt Bucureștiul și Clujul.

„Diferențele, în mare parte, sunt istorice. Discuția relevantă e că s-au adâncit în timp. Și țin până la urmă de accesul și calitatea serviciilor publice. PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare în București este 198% din media Uniunii Europene pentru anul 2021. Zona metropolitană București-Ilfov la 171%. Celelalte zone metropolitane raportate la media UE pentru anul 2021: Cluj-Napoca 104%, Timișoara 95% Craiova 57%, Constanța 81%, Iași 62%, Galați 51%, Brașov 83%, Ploiești 73%”, spunea Dascălu.

Investitorii vin greu fără infrastructură

Levente Szasz a vorbit și despre legătura strânsă dintre infrastructură și investitori. Dezvoltarea infrastructurii este un prim pas, însă nu neapărat suficient pentru a atrage investiții. Forța de muncă bine calificată este un alt argument. Așa se face că primele trei centre universitare din România, București, Cluj și Iași, atrag multinaționalele care știu că acolo găsesc potențiali angajați bine pregătiți, datorită universităților care atrag ca un magnet tineri din întreaga țară.

„Dar, în general, infrastructura, de exemplu, ajută foarte mult la decizia companiilor de a determina în ce locație își vor desfășura activitatea în viitor. Deci, dacă ne uităm, de exemplu, și la investitorii străini, dar și la investitorii locali, ce au în considerare? Ce posibilități am, de exemplu, în materie de infrastructură, ce posibilități am în materie de angajare, forță de muncă de obicei, calificată mai ales, care are calificările necesare și are un potențial de dezvoltare, de autodezvoltare în cadrul companiei. Deci, infrastructura, resursa umană. Aici, desigur, universitățile joacă un rol foarte important. Și, în general, contextul tehnologic, inovare, antreprenoriat în acea zonă cât este de dezvoltată, cu atât mai mare este potențialul de creștere în zona respectivă”, adaugă Szasz.

Cheia succesului

Deși nu există neapărat o soluție universal valabilă și nici una magică, guvernul, dar și autoritățile locale, s-ar putea ghida după câteva reguli.

„Evident, aici trebuie investiții. Și nu mă refer neapărat la companii. Pentru că companiile vor face deciziile lor de investiție în funcție de contextul regiunii respective. Responsabilitatea unui guvern ar fi să ofere acel cadru, acel context benefic pentru companii și în acele zone care sunt mai puțin dezvoltate, desigur, fără a neglija celelalte zone. Asta înseamnă, cum am zis, investiții în infrastructură, investiții în învățământ, investiții în tehnologie și infrastructura de tehnologie, de la comunicare până la infrastructura informatică. Și, în general, încurajarea prin proiecte sau chiar și prin ajutor financiar a antreprenoriatului local.”

Și asta nu este tot. „Și, desigur, serviciile publice peste tot. Investiții în serviciile publice, inclusiv cele legate de mediul de afaceri, de la colectarea de taxe până la relațiile cu autoritățile locale ale companiilor. Ideea ar fi să eficientizăm cât mai mult aceste procese și, atunci, în mod natural, deciziile investitorilor, deciziile oamenilor de afaceri, va fi una diferită dacă văd că și în celelalte zone și în alte zone ale României aceste investiții se fac și se menține o infrastructură cât mai bună, cât mai propice pentru lansare afacerilor sau pentru relocare afacerilor”, mai spune el.

O situație care se perpetuează de 3 decenii și jumătate

O comparație între București și Cluj și județe ca Teleorman sau Vaslui arată faptul că niciunul dintre guvernele care s-au succedat de la Revoluție și până în prezent nu a fost capabil să aducă un echilibru. Iar diferențele, inclusiv cele salariale, sunt imense între cei care au avut șansa să se nască sau să se mute într-un oraș prosper și cei care au rămas în județele codașe.

„Dacă venim și comparăm ultimul județ, care ar fi Teleorman, în privința salariului mediu net și București, atunci diferența este aproape dublă. Conform ultimelor date, diferența este de 80%. Deci plus 80% salariu mediu net în București față de ultimul județ din acest clasament, Teleorman. Și ceea ce noi am mai punctat în studiu este că diferențele nu par să se reducă. Din păcate, această diferență, chiar dacă e pe un trend descendent, adică această diferență se micșorează, dar se micșorează foarte lent. Aceeași diferență între ultimul județ și București, acum 10 ani, deci în 2014, tot a fost dublu, cu 95%. Deci Bucureștiul a fost cu 95% peste ultimul județ în privința salariului mediu net. Acum diferența e de plus 80% în 10 ani. Deci convergența este foarte lentă”, completează profesorul.

Schimbarea nu se vede

Altfel spus, pe termen scurt și mediu diferențele vor rămâne uriașe și vom avea două Românii în aceeași țară. Asta deși, mai spune economistul, se văd unele semne bune, dar deocamdată mai degrabă timide.

„Nu vedem o schimbare, adică nu vedem semnele care ar aduce o schimbare drastică în aceste discrepanțe economice. Totuși, de exemplu, dacă ne uităm la construcția autostrăzilor și cum aceste autostrăzi încearcă să acopere fiecare regiune majoră a României, vedem și semne bune, dar pe lângă acest fapt sunt desigur foarte multe alte probleme sau alți factori care ne determină să spunem că această discrepanță nu se va diminua în mod spectaculos. Acum și dacă ne uităm la centrele universitare e și cumva firesc ca resursa umană să se regăsească în principal acolo. Dar pe lângă acest fapt, cred că dezvoltarea tehnologică, dezvoltarea infrastructurală este un element cheie în a diminua aceste discrepanțe în acest ritm care s-a conturat și în ultimii zece ani”, încheie Levente Szasz.

Remarcați și de BBC în timpul pandemiei pentru analize

Mai mulți profesori și de cercetători de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai din Cluj au pus încă din 2020 bazele proiectului Romanian Economic Monitor.

Vicerector la universitatea clujeană, Levente Szasz este coordonatorul echipei de cercetători, iar în 2021 ei s-au remarcat după ce au pus bazele unei platforme în care publicau periodic informaţii şi infografice privind evoluţia pandemiei. În proiectul numit „COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor (RoEIM)” au fost implicaţi cercetători ai Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor a UBB. Chiar şi britanicii de la BBC au folosit informaţiile oferite de cercetătorii de la UBB şi au publicat hărţi întocmite de aceştia. Britanicii au fost atunci convinşi pentru că predicţiile anterioare se dovediseră exacte.