Raiul traficanților. Statul român nu recuperează banii făcuți din droguri

România nu recuperează banii produși de traficanții de droguri și nu urmărește spălarea de bani asociată acestui fenomen.

Mai mult, România spunea într-un raport Moneyval din 2023 că traficul de droguri prezintă un risc ”mediu”, în timp ce experții atrăgeau atenția că autoritățile române minimizează acest risc și nu îl evaluează corect, iar Justiția are nevoie de mai multe resurse pentru a lupta împotriva fenomenului.

Doar câteva luni mai târziu, după tragedia de la 2 Mai, traficul și consumul de droguri deveneau brusc o problemă de ”securitate națională” care intra pe agenda CSAT, iar ministrul de Interne anunța că România ”a pierdut” lupta cu drogurile.

Instituțiile care au făcut parte din grupul de lucru al CSAT de toamna trecută își pasează acum responsabilitatea și nu răspund, la solicitarea Context, ce măsuri concrete au luat după ședința respectivă pentru combaterea consumului și traficului.

Nu în ultimul rând, principalele instituții din domeniul Justiției nu au nici acum statistici cu informații care să ne arate amploarea fenomenului banilor spălați de traficanții de droguri, cu ajutorul cărora reușesc să refacă și să continue rețelele criminale, conform răspunsurilor pe care reporterii le-au primit în timpul documentării.

Banii rămân la traficanți

„Ia-le banii și o să vezi că nu mai poate să existe trafic de droguri”, declara procurorul-șef al Parchetului European într-un interviu acordat Context.ro.

„Traficul de droguri nu poate exista dacă nu e finanțat și nu poate exista dacă cineva nu spală banii”, spunea Laura Codruța Kovesi în noiembrie 2023.

Cu două luni înainte, o analiză realizată de fundația germană Friedrich-Ebert-Stiftung arăta că România încă se situează în rândul statelor care duc un așa-zis război împotriva drogurilor, în fapt un război ineficient și contraproductiv împotriva simplilor consumatori, în timp ce marele trafic de droguri rămâne în cea mai mare parte neabordat.

Am întrebat Consiliul Superior al Magistraturii câte hotărâri definitive privind dosarele care vizează simultan infracțiunile de trafic de droguri, constituire de grup infracțional organizat și spălare de bani au fost pronunțate de instanțele din România în ultimii cinci ani și câte dintre acestea s-au terminat cu condamnări sau achitări.

CSM ne-a răspuns că nu știe, ”întrucât datele generate de aplicația de statistică reliefează cauzele în funcție de obiectul principal al dosarului”. În același răspuns, CSM ne-a trimis către portalul rejust.ro, acolo unde se găsesc hotărârile din instanțe anonimizate.

Nici pe portalul rejust.ro, dar nici pe celelalte site-uri specializate pe zona Justiției, nu am găsit vreo hotărâre în care o persoană a fost condamnată în ultimii cinci ani pentru spălare de bani într-un dosar care viza și traficul de droguri.

Nici DIICOT nu a putut să ne răspundă câte dosare a instrumentat și câte a trimis în judecată pentru infracțiunile de trafic de droguri și spălare de bani realizate concomitent, motivând că „la nivelul DIICOT nu sunt colectate date potrivit elementelor de specificitate indicate de dvs”.