Cazul ”Doamna cu coasa”. Medicii legiști își apără atribuțiile în fața cererilor Colegiului Medicilor: „Suntem singurii cu capacitate expertală judiciară dobândită în cadrul rezidențiatului”

După ce Colegiul Medicilor a afirmat că medicii legiști nu au competențele de a se pronunța asupra tuturor actelor medicale pentru evaluarea unui malpraxis, Rețeaua de Medicină Legală răspunde că doar legiștii și medicii de expertiza capacității de muncă au capacitate expertală judiciară pe care o dobândesc în timpul rezidențiatului. Disputa a pornit de la concluziile medicilor legiști invocate de procurori în cazul deceselor suspecte de la Spitalul Sf. Pantelimon.

Colegiul Medicilor din România a solicitat, vineri, ca anchetele de malpraxis ar trebui să conțină, în mod obligatoriu, nu opțional, opinia unui expert medical independent, specialist într-o anumită specialitate medicală. CMR susținea că medicii legiști nu au competențele necesare pentru a se putea pronunța în toate spețele de malpraxis.

Medicii legiști nu se pronunță în cazuri de malpraxis

În răspunsul oferit de Rețeaua de Medicină Legală, care reunește toate institutele de această specialitate din România, se spune că poziția CMR face confuzie între cazurile de malpraxis, care nu reprezintă niciun fel de analiză medico-legală și care sunt stabilite oricum de o comisie alcătuită din specialiști, și expertizele medico-legale, pentru care doar legiștii au competențe speciale dobândite în timpul rezidențiatului, inclusiv competențe de ordin juridic.

„Malpraxisul medical se stabileşte în conformitate cu prevederile Legii 95/2006, în cadrul unei comisii din cadrul Direcţiilor de sănătate publică, comisii a căror decizie se bazează CHIAR pe opinii de specialitate medicală (solicitate de către această comisie, unor medici înscrişi pe liste dedicate acestui scop – de a emite puncte de vedere profesionale în specialitatea în care activează). Decizia comisiei care stabileşte malpraxisul medical nu este în niciun fel analiză medico-legală”, a transmis Reţeaua de Medicină Legală.

Pregătire specială pentru medicii legiști

În schimb, capacitatea expertală judiciară necesită o evaluare complexă, atât din perspectivă medicală, cât și judiciară, care se deprinde în timpul rezidențiatului de medicină legală.

„Medicii de alte specialităţi pot participa la efectuarea unor expertize, în calitate de specialişti, atât la solicitarea unei comisii medico-legale, cât şi a organelor de justiţie, dar ei nu au calitate expertală, ci sunt chemaţi ca referenţi de specialitate cu rolul de a clarifica unele aspecte medicale ale cazului, care, într-adevăr, pot fi uneori accesibile în înţelegerea deplină a semnificaţiei doar unui profesionist în acea nişă”, a mai transmis sursa citată.

Astfel medicii legiști nu emit opinii medicale, ci elaborează expertize pe baza unor probe care depășesc sfera documentației medicale.

Medicii legişti afirmă că ei nu emit opinii medicale, ci elaborează expertize medico-legale bazate de probe care depăşesc ca spectru sfera documentaţiei medicale, fiind apanajul unei anchete, dar şi al solicitărilor proprii medicinei legale de suplimentare a datelor necesare.

„Trebuie avut în vedere faptul că o expertiză medico-legală răspunde unor întrebări dispuse de către organul de justiţie, care pentru a-şi forma o opinie proprie, sublimează neclarităţile pe care le are prin elaborarea unor obiective ţintite, adresate punctual şi explicit expertului – medic-legist. Din acest motiv pot exista discordanţe, uneori extrem de evidente, între modul în care un caz este evaluat de un medic legist versus un medic de altă specialitate, plecând de la însuşi scopul distinct pe care îl au cele două tipuri de evaluări.

Rolul medicilor legişti în cadrul expertizelor privind deficitele în acordarea îngrijirilor medicale este de a „interpreta” datele medicale şi biologice ale pacientului unic, în contextul judiciar / criminalistic complet al cazului, astfel încât ele să poată avea valoare probatorie în justiţie, şi nu doar de a stabili conexiuni fiziopatologice, teoretice – generalizante”, a mai transmis sursa citată.

Reproșuri aduse Colegiului Medicilor

Medicii legiști propun Colegiului Medicilor să adopte un protocol clar de colaborare prin care medici specialiști să ofere puncte de vedere pentru legiști în diverse cauze, susținând totodată că relația a fost înreruptă chiar din cauza CMR.

„Aceste colaborări au fost, în mare parte, întrerupte în ultimii ani, exact datorită refuzului Colegiului Medicilor de a sprijini Reţeaua de Medicină Legală cu opinii de specialitate, din dorinţa, public exprimată, de a avea un corp expertal propriu. Acest lucru a făcut ca multe expertize, care au avut nevoie de opinii de specialitate, să fi fost temporizate, până când acestea au putut fi obţinute. Alteori, acestea nu au putut fi obţinute ca urmare a refuzului referenţilor de specialitate (motivat pe marea responsabilitate juridică pe care o implică, pe lipsa unei reale motivări etc.), iar medicii legişti nu au putut răspunde complet la obiectivelor dispuse, tocmai din dorinţa de a nu emite doar „opinii”, ci răspunsuri pertinente, bazate pe dovezi”, se mai arată în comunicatul de presă.

De asemenea, legiştii afirmă că, potrivit Codului de procedură penală şi ale celui de procedură civilă, organul de justiţie poate apela, separat de solicitarea unei expertize medico-legale, la obţinerea unor puncte de vedere (declaraţii de martor-expert) din partea unor profesionişti în specialitatea medicală specifică unui anume caz”.