Comisia Europeană oferă asistenţă financiară nerambursabilă pentru hidrocentrala proiectată de Ceaușescu

Proiectul construcției celei de-a treia hidrocentrale pe Dunăre, după Porțile de Fier I și II, a fost inclus de Comisia Europeană pe lista proiectelor transfrontaliere de energie regenerabilă (Lista CB RES) care ar urma să primească asistenţă financiară nerambursabilă prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF Energy). 

Este vorba despre construcția hidrocentralei Turnu Măgurele – Nicopole, un proiect gândit încă din perioada comunistă, resuscitat în 2014 și care a revenit în actualitate la începutul acestui an. Alături de construcția hidrocentralei, Comisia Europeană a mai selectat două proiecte, ridicând astfel la opt numărul acestora. Toate proiectele care obțin statutul CB RES se află pe o listă de proiecte eligibile, fapt ce le permite țărilor inițiatoare să aplice pentru obținerea de granturi CEF Energy pentru studii și lucrări tehnice.

Proiectul este o inițiativă transfrontalieră majoră între România și Bulgaria, care urmărește utilizarea potențialului hidroenergetic al fluviului Dunărea, concentrându-se în același timp pe durabilitatea mediului, generarea de energie regenerabilă și nevoile localităţilor şi industriilor. Proiectul contribuie la angajamentul comun al Bulgariei și României de a atinge obiectivele UE în materie de energie durabilă și de a stimula colaborarea regională consolidată, arată Comisia Europeană. Cele opt proiecte selectate vor contribui la umplerea unui gol în producția regională de energie electrică din surse regenerabile, vor contribui la susținerea unei piețe deschise a energiei electrice, vor crește independența energetică a Europei și vor reduce consumul de combustibili fosili prin decarbonizarea sectorului energetic. Agenţia Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (European Climate, Infrastructure and Environment Executive Agency – CINEA) din cadrul Comisiei Europene a lansat în martie 2022 primul apel de proiecte pentru obținerea statutul de proiect transfrontalier în domeniul energiei regenerabile și, prin urmare, să fie introdus pe lista de proiecte eligibile pentru finanțare din CEF Energy. 

Bulgaria include hidrocentrala în strategia energetică

La începutul anului trecut, Bulgaria și-a prezentat Strategia de dezvoltare a sectorului energetic până în anul 2053, elaborată de Ministerul Energiei. Iar aceasta prevedea construcția a două hidrocentrale pe Dunăre. Ele ar urma să fie construite împreună cu România, prin Hidroelectrica, după modelul celor existente la Porțile de Fier, realizate în comun de România și Serbia. Prima centrală, care va avea o capacitate de 840 MW și va fi în zona Nicopole – Turnu Măgurele, are deja la bază studii și o evaluare. Cea de-a doua centrală este prevăzută să fie la Silistra, în apropiere de Călărași, dar acolo abia a început realizarea studiilor. În februarie anul acesta, ministrul Energiei din Bulgaria a reluat subiectul și declara că Hidroelectrica și Compania Națională de Electricitate din Bulgaria (NEK) reactivează proiectul. „Acesta este un proiect transfrontalier în care centrala hidroelectrică înseamnă doar o mică parte din beneficii – este un proiect important de infrastructură, care va asigura o conectivitate importantă între cele două țări – de drumuri, de căi ferate, de rețele energetice, deoarece va exista o substație și va îmbunătăți și navigația, și gestionarea riscurilor de inundații”, a declarat ministrul Energiei bulgar, Martin Georgiev. El a adăugat că, în prezent, cele două țări actualizează vechile proiecte, revizuindu-le din punct de vedere tehnic și din punctul de vedere al mediului. 

Memorandumul aprobat în urmă cu 10 ani, rămas în sertar

În 2014, Guvernul aproba un memorandum pentru constituirea unei companii de proiect mixte româno-bulgare în vederea construirii hidrocentralei pe Dunăre, la Turnu Măgurele – Nicopole. Conform unei estimări preliminare, puterea instalată a viitoarei hidrocentrale era de circa 400 MW. În plus, hidrocentrala putea constitui o nouă cale de comunicație terestră și feroviară între România și Bulgaria, se mai arăta în respectivul memorandum. Lucrurile nu au avansat însă, totul rămânând doar pe hârtie. 

Realizarea hidrocentralei nu este însă văzută cu ochi buni de activiștii de mediu. Ei susțin că este afectată biodiversitatea, având în vedere că între Nicopole și  Turnu Măgurele sunt mai multe insulițe care sunt rezervații, acestea ar putea fi distruse de lucrările de construcție. Greenpeace Bulgaria a dat în judecată Guvernul de la Sofia, invocând absența unor dezbateri publice pe marginea acestui proiect. 

Puterea instalată a hidrocentralei a crescut la 840 MW

Ulterior, în 2018, Guvernul publica proiectul Strategiei energetice pentru perioada 2018-2030 și în perspectivă până în anul 2050, iar aici era prevăzută începerea lucrărilor la hidrocentrala de pe Dunăre Turnu Măgurele – Nicopole. Proiectul nu a fost adoptat însă niciodată, iar acum Executivul a venit cu un nou proiect de strategie. Necesitatea construirii acestei hidrocentrale a fost susținută în timpul mandatului său și de fostul ministru al Energiei Virgil Popescu. „România şi Bulgaria vor relua negocierile pentru a construi hidrocentrala de la Turnu Măgurele – Nicopole, cu o putere instalată de 840 MW, un proiect necesar, foarte important pentru asigurarea independenţei şi securităţii energetice. Proiectul hidrotehnic va avea 840 MW putere instalată, din care 420 MW partea românească, cu o producţie totală de 4.400 GW pe an, respectiv 2.200 GW pentru România”, anunța Virgil Popescu în noiembrie 2022, pe Facebook.

O istorie foarte veche

Istoria Complexului hidrotehnic Turnu Măgurele – Nicopole este una foarte veche, care începe în 1960. Atunci se fac primele studii împreună cu Bulgaria. Atunci complexul hidrotehnic se numea Cioara-Belene, iar actualul nume a apărut mult mai târziu, în anii ’70. În 1975 era semnat acordul dintre România şi Bulgaria pentru realizarea şi exploatarea Complexului hidrotehnic Turnu Măgurele – Nicopole, iar trei ani mai târziu, proiectul tehnic comun. Atunci au fost inaugurate şi lucrările, dar care s-au oprit foarte repede.