Cornel Nistorescu: Sălaj – cuibul și cloșca Noii Securități
Există cîteva licee din țară care se mîndresc cu numărul mare de academicieni. N-am auzit însă de localități sau de județe care să se laude cu numărul și mai mare de ofițeri de securitate și de SRI cu care au împănat structurile statului. Și ale celui totalitar, și ale celui așa zis democratic.
Povestea este veche și vine de la începuturile comunismului românesc. Cine vrea detalii n-are decît să citească și să sape. De ce un număr mare de ofițeri de Securitate au fost selectați din spații rurale și de la minoritatea romă este o altă poveste la fel de complicată. Cine vrea să afle n-are decît să sape mai departe, să cerceteze epoca și sistemul. Cine vrea insistă găsește răspunsurile. Și dacă nu, mai citește și mai sapă.
În acest text de ziar încerc doar să înțeleg ce se află îndărătul unei rețele de ofițeri de informații. Prea se leagă mulți de un singur loc. Așa cum puterea din România încă se sprijină pe selecția și implicarea oamenilor din grupul de la Cluj, la fel și armata de promovați din Noua Securitate se bazează pe oameni proveniți din județul Sălaj.
Cum adică, din județul Sălaj, unde nu erau centre de pregătire ca la Grădiștea sau unități de Securitate ca prin atîtea alte părți. Uite așa! S-a proțăpit unul în sistem și i-a tras și pe ceilalți. Întrebarea mi-a venit de la un fragment publicat pentru promovarea unei cărți intitulată „Democrație neagră” de Marian Zlotea. Condamnat și fugar, Marian Zlotea (din banda Partidului Democrat) anunță o carte în care destăinuie o parte din mînăriile vremii, după părerea lui cutremurătoare și extrem de importante. Printre altele, el susține că Adrian Tarău păstrează chitanțe și facturi pentru toate bunurile cumpărate pentru familia Eduard Hellvig.
N-are rost să vă stoarceți imaginația ca să aflați ce i-o fi luat? De obicei, mahării din politica românească, burjui la prima generație, țopîrlani fără moșteniri și clasă, primesc orice, dar mai ales ceasuri, bijuterii și poșete pentru neveste, costume și ceasuri pentru ei și abia apoi sunt agățați și tîrîți în afaceri de milioane și milioane de euro și dolari. Trec la case și la case de vacanță și proprietăți prin străinătate și apoi se chinuie să-și încropească un arbore genealogic.
În cazul nostru, nu lista de cadouri are importanță. Mai degrabă merită aflat cum a supraviețuit Adrian Tarău în afaceri și în relația cu Noua Securitate din moment ce prin anul 2000 era căutat și dat în urmărire, dacă nu mă înșel, chiar condamnat în contumacie. La un moment dat l-am căutat și prin bazele de date americane. Fostul procuror Alexandru Lele, cel care l-a arestat pe Tarău și care era extrem de preocupat de moartea fostului său coleg Cristian Panait, zicea că Adrian Tarău are un hotel prin America și huzurește cu banii din contrabanda petrolieră.
Păi așa fugit și condamnat, cum putea să se întoarcă și să-l umple pe Hellvig de cadouri? În 2007, ziarul ”Bună ziua Ardeal” publica o știre conform căreia „fiul fostului prefect de Bihor a fost condamnat penal săptămîna trecută printr-o hotărîre definitivă emisă de Tribunalul Arad”.
Cotizează condamnații la șefii SRI? Sau Adrian Tarău a fost albit de guvernările care s-au succedat după anul condamnării sale? Acest Adrian Tarău este fiul fostului prefect PSD de Bihor, Aurel Tarău, iar afacerile sale cu produse petroliere se învîrteau pe la Suplacu de Barcău (azi închisă și falimentată) și treceau peste granițe. Familia Tarău se trage însă din județul Sălaj, mai exact din satul Hodișu, comuna Poieni. Om de la țară, crescut cu muncă și cățărat în politică. Cine știe cum s-o fi întîlnit și el cu Eduard Raul Hellvig, născut și el tot în județul Sălaj, cetățean român de etnie nedeclarată. Mai exact, în Zalău. Putem presupune că, la o plimbare prin urbea sălăjană, Aurel Tarău, adică seniorul PSD, s-a întîlnit cu generalul Dumitraș, prieten și el cu generalul de Securitate Viorel Stanca, ajuns liderul PD Sălaj. Undeva la o bere, la o ședință de analiză, la un comandament. Nici Dumnezeu nu ține evidența întîlnirilor dintre șefii prăfuiți din provincie. Sigur, cu voia celui de Sus, nu departe de Zalău, tot în județul Sălaj, la Giurtelecul Hododului, s-a născut și și-a aranjat casa copilăriei nimeni altul decît Virgil Măgureanu. Cu voia Domnului, toți aceștia au venit pe lume destul de aproape unul de altul și viața i-a apropiat și mai tare.
Cum s-au întîlnit? Generalul Dumitraș era totuși un nume al județului. Omul a fost șef la inspectoratele de poliție din Bihor și Sălaj. Cum să nu se cunoască cu Aurel Tarău? Și generalul era din comuna Poieni, același județ Sălaj. Chiar se născuse în satul Valea Drăganului (aceeași comună Poieni) și avea și el o fată, care s-a și măritat cu mititelul june Eduard Hellvig.
Și toți aceștia cum să nu se cunoască ei și cu Virgil Măgureanu, cel lansat de așa-zisa revoluție direct în frunte la Noua Securitate?
Oameni importanți, urbe mică, fete și băieți de măritat și de însurat și de trimis în lume și de agățat într-un post bun pe undeva. Ei bine, Andreea Dumitraș înamorată de Edi Hellvig avea și ea o prietenă de suflet, o colegă, o adevarată confidentă, mai ceva ca o soră. Se numea Dorina Negru. Cu cine credeți că s-a măritat colega de liceu și prietena intimă a Andreei Dumitraș, măritată Hellvig? Dorina Negru de atunci este una și aceeași persoană cu Dorina Coldea de astăzi, soția storcătorului de bani și afaceri, generalul în rezervă Florian Coldea.
Să nu vă mirați dacă aflați că în satul Hodișu, comuna Poieni, județul Sălaj, a mai explodat o bombă biologică. Acolo s-a născut Marcel Boloș, artizanul tragediei financiare a României de azi. Și cam la 35-40 de kilometri a făcut ochi viitorul șofer Lucian Bodce, ajuns ministru și cap liberal. Acesta s-a născut în Valcăul de Jos, tot în Sălaj, nu departe de satul lui Virgil Măgureanu.
Generalul Dumitraș, socrul lui Eduard Raul Hellvig, și generalul Viorel Stanca (fost căpitan de Securitate, metamorfozat în businessman ajuns în Top 300 oameni de afaceri și lider la PD Sălaj) erau oamenii de casă ai lui Virgil Măgureanu. Unde credeți că s-a înscris prima dată Eduard Raul Hellvig? Este ușor de ghicit. În partidul lui Virgil Măgureanu. Cum a ajuns la Dan Voiculescu și, mai apoi, în PNL și șeful campaniei electorale a lui Klaus Iohannis este doar un traseu tipic pentru politica românească. Pîî-pîș! Și gata!
Ar putea deține Adrian Tarău facturi pentru cadourile făcute lui Eduard Raul Hellvig? Este de presupus că așa cum le are pe cele pentru Hellvig și familia ar putea avea și pentru alții. Dacă vă imaginați că Virgil Măgureanu și-a meșterit singur casa și niște candelabre de lemn la Giurtelecul Hododului vă înșelați. Sunt prețioase și toate au venit cumva de undeva. Pînă s-a vîndut.
Ar trebui să continui descrierea plutonului de milițieni, ofițeri de Securitate și SRI, precum și de politicieni selectați de sistem din județul Sălaj.
Ați înțeles cum s-a născut gruparea informativă de la Sălaj? N-aveți decît să săpați puțin la rețeaua de influență a celor pomeniți mai sus sau să citiți investigația lui Valer Marian, republicată acum în Cotidianul (https://www.cotidianul.ro/cine-verifica-povestea-si-ascensiunea-neamurilor-lui-florian-coldea-in-sri-3/)
Și veți înțelege mai bine cum funcționează sistemul construit cu migală în jurul unui clan cu mediocri ambițioși pescuiți din satele județului Sălaj.