Mafia de partid și de stat cu averea la SECRET! Declarațiile de avere și interese, inaccesibile pe site-ul ANI

Data de 15 iunie este data limită din fiecare an în care oficialii și funcționarii publici cu funcții de conduce au obligația legală să-și depună declarațiile de avere și interese. Aceste documente au început să fie publicate pe site-urile unor instituții, ÎCCJ, Curtea de Conturi sau Camera Deputaților, de exemplu, însă ele nu mai pot fi accesate de pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, acolo unde ele sunt centralizate. Florin Ionel Moise, zis și Ariel, este președintele Agenției Naționale de Integrate.

Fără declarații de avere și interese pe site-ul ANI

Din data de 14 iunie, anul curent, pagina de web a Agenției Naționale de Integritate unde pot fi accesate declarațiile de avere și interese ale demnitarilor și funcționarilor publici cu funcții de conducere este inaccesibilă. Oricine încearcă să acceseze pagina declaratii.integritate.eu este întâmpinat cu mesajul „502 bad gateway”, ceea ce indică o problemă cu serverele ce găzduiesc aceste documente.

Data de 14 iunie a căzut într-o zi de vineri, iar baza de date a ANI a continuat să fie inaccesibilă toată săptămâna trecută (17-23 iunie), și continuă să fie astfel și la data redactării acestei știri (24 iunie). FANATIK a cerut informații din partea ANI privind motivele pentru care baza de date a instituției nu mai este accesibilă în ultimele zece zile, dar nu a primit niciun răspuns oficial.  Trebuie însă precizat că Agenția are un site nou.

Coincidență sau nu, trebuie remarcat că baza de date a ANI a încetat să mai fie accesibilă fix înainte de ziua de 15 iunie, data limită la care oficialii și funcționarii publici cu funcții de conducere trebuie să-și depună declarațiile de avere și interese pe anul trecut.

Baza de date a ANI, inaccesibilă începând cu 15 iunie

Conducerea ANI, fără declarații de avere și interese

Pe noul site al ANI există o rubrică de „interes public”, unde se găsesc declarațiile de avere și interese ale angajaților instituției. În dreptul fiecărui angajat există opțiunea, teoretică, de a descărca declarațiile respective. În practică însă, nici declarațiile angajaților ANI nu pot fi consultate. În locul acestor documente apare o eroare Google, cu precizarea că url-ul căutat nu a fost găsit pe server.

Dacă publicul nu are acces la declarațiile de avere și interese ale angajaților ANI, agenția responsabilă să vegheze asupra respectării cerințelor de integritate ale funcționarilor și aleșilor în funcții publice, mai multe instituții publice au publicat deja pe propriile site-uri declarațiile angajaților.

Un exemplu în acest sens este Înalta Curte, instanța supremă din sistemul judiciar, care a publicat deja pe propriul site declarațiile de avere și interese ale judecătorilor și magistraților asistenți din acest an. Spre exemplu, sine e interesat să vadă veniturile pe anul trecut al celor cinci judecători din conducerea ÎCCJ poate observa că cel mai mic salariu a fost de 650.000 lei. Spre deosebire de ÎCCJ, la Curtea Constituțională, o altă instituție cu salarii ridicate, aceste documente nu apar pe site-ul instituției, deși termenul limită de publicare a acestora a fost depășit cu zece zile.

O altă instituție care a publicat declarațiile aleșilor publici este chiar Camera Deputaților, principalul forum al puterii legislative. Spre exemplu, de aici publicul poate afla din declarația de avere a lui Alfred Simonis, președintele Camerei, că acesta a acordat un împrumut de 660.000 lei Partidului Social Democrat pentru campania electorală.

La fel, o altă instituție care a publicat declarațiile conducerii este Curtea de Conturi, o altă instituție cheie în ceea ce privește controlul statului în arhitectura instituțională. Spre exemplu, oricine este interesat poate afla astfel că Mihai Busuioc, președintele CC, a avut anul trecut un venit total de 339.000 lei, cu doar 4.000 lei peste venitul încasat în anul precedent.

Sigur, acest tip de transparență nu este o regulă în toate instituțiile statului. De exemplu, dacă SRI a publicat aceste documente, SIE încă nu. Pe de altă parte, Exim Banca Românească, un caz devenit celebru prin lipsa de transparență a veniturilor conducerii, are aceleași declarații de avere ilizibile, din care nu se înțelege nici măcar în ce an au fost depuse, urcate pe site.

Așa arată declarația de avere a președintelui Exim Bank, Traian Halalai

Instituțiile publice reduc transparența

Dacă Curtea de Conturi a fost una dintre primele instituții care au ridicat pe propriul site declarațiile de avere și interese ale angajaților săi, se remarcă în ultima perioadă o slăbire a activității de control desfășurată de auditorii Curții.

FANATIK a publicat cu regularitate rapoarte și extracte din rapoartele publicate de către Curtea de Conturi, în special când auditorii acesteia au efectuat controale financiare fie la ministere sau la administrațiile marilor orașe din țară, sau atunci când a fost vorba de controale la agențiile și instituțiile administrației centrale.

Ce controale a efectuat Curtea de Conturi în ultima perioadă? Ultimele rapoarte publicate pe site-ul instituției arată așa, în ordine: Tritenii de Jos, Hărmănești, Bârsana, Dragomirești, Copalnic Manastur, Anina, Oravița, Șendreni, Hălăucești și Nereju. Ca importanță relativă, Oravița este cea mai mare localitate, cu peste 15.000 de locuitori, Anina are sub 10.000, iar restul sunt comune – Nereju, este din județul Vaslui, și are circa 3.500 de locuitori.

Pentru a găsi o localitate mai importantă trebuie să mergem la rapoartele de luna trecută, atunci când Curtea de Conturi a publicat rezultatele controalelor efectuate la Craiova sau Tulcea. În aceste cazuri, este însă vorba de rapoarte de conformitate, și nu un audit financiar, acolo unde sunt luate la puricat toate contractele de achiziții și cheltuieli publice.

Ultimul astfel de control, efectuat la o autoritate centrală, datează de fix acum două luni, atunci când inspectorii Curții de Conturi au ajuns la ANRE. În aceeași lună Curtea de Conturi lua la control și două dintre instituțiile de forță ale țării, SIE și SPP. Ambele controale au fost unele de conformitate, iar rapoartele au doar două pagini, fără niciun aspect imputabil acestor instituții. Ultimul raport serios datează de la începutul lunii aprilie, un control la Ministerul Transporturilor, iar înainte de acesta au fost controlate Primăria Sectorului 1 și Primăria București.

Lipsa datelor și la CNAS

O altă instituție publică unde datele publice au început să lipsească în ultima perioadă este Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate. Pe site-ul CNAS exista, și există pentru anii trecuți, datele lunare privind încasările și plățile făcute în FNUASS – Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Practic, vorbim de banii din care CNAS asigură plata serviciilor medicale pentru unitățile sanitare și banii din care se face achiziția de echipamente și medicamente în spitale.

Până anul acesta, la finalul fiecărei luni, pe site-ul CNAS apărea bilanțul încasărilor și cheltuielilor din acea lună, dar și suma raportată pe întreaga perioadă din an. Astfel, oricine putea observa în ce măsură încasările la fondul de sănătate țin pasul cu bugetul asigurat și dacă cheltuielile statului se încadrează în sumele alocate.

În acest an, această evidență lunară a fost publicată doar pentru lunile ianuarie și februarie. Mai apare o serie de date pe luna aprilie, fără luna martie însă, și atât, fără nicio informație pentru cheltuielile din luna mai. Ca un exemplu, în luna aprilie, din bugetul de 44,3 miliarde alocat pentru materiale și servicii medicale, din fondul FNUASS fuseseră deja cheltuiți 18,6 miliarde, adică peste 40%.