Imperiul ascuns: Generalul Coldea între mize politice, controverse și acuzații de corupție, de la protecția națională la instrument al puterilor externe – partea I

de Ciprian Demeter

De-a lungul carierei sale, Florian Coldea a fost perceput de mulți ca un executant obedient al ordinelor venite din afară, mai degrabă decât ca un protector al intereselor naționale. Activitatea sa a fost marcată de controverse și speculații, iar influența serviciilor străine în deciziile sale a fost un subiect constant de dezbatere.

În contextul crizei din Irak, Traian Băsescu a consolidat puterea SRI, iar Coldea a devenit o piesă esențială în acest mecanism. Sub masca unei colaborări strânse cu partenerii internaționali, Coldea a fost, de fapt, un instrument al acestora, folosit pentru a naviga printre complexitățile geopolitice și pentru a promova agende ascunse, o poveste despre manipulare și putere, în care Coldea a jucat un rol esențial, dar în final sacrificat în numele unor interese mai mari.

Florian Coldea, alături de alți generali din servicii, împreună cu politicieni corupți, dar și oameni de afaceri abonați la contracte cu statul, au reușit doar o performanță notabilă, aceea de a distruge o țară, România, prin căpușarea atât a serviciilor de informații românești, cât și al altor instituții.

Încă din 2017 am scris despre serviciile secrete că „Este din ce în ce mai clar că în serviciile secrete româneşti nu mai lucrează indivizi care apără interesele naţionale, iar în România a fost implementat Planul Minerva începând cu mandatul lui Traian Băsescu şi prin intermediul serviciilor au fost impuse direcţii şi obiective menite să ducă la preluarea controlului asupra politicii economice şi sociale a României care să culmineze cu expolierea resurselor naturale şi umane. Acest tip de imixtiune gravă în interesele unui stat a fost folosit pentru prima dată de către americani în ţările sud-americane, arabe şi africane şi ulterior agreat de către Bruxelles, ca metodă de încălcare gravă a suveranităţii unor state prin distrugerea mediului de afaceri naţional şi abolirea drepturilor şi libertăţilor individuale.”

Trecând într-un alt registru, din simpla lecturare a biografiei lui Coldea Florian putem observa că acesta era certat cu școala, dar a ajuns la Academia de Informații datorită unei rude, generalul Dan Gheorghe. Nu avea profilul unui ofiţer de informaţii care să uimească prin capacitatea de analiză sau sinteză, dar nici la capitolul de culegere de informații nu excela.

Coldea Florian Mihai, s-a născut în 1971, în comuna Târnova din judeţul Arad, fiind un copil mediocru, a urmat cursurile Liceului Industrial nr. 11, cu profil construcții, un liceu aflat la coada clasamentului în Arad. Ulterior, a urmat Universitatea Politehnică din Timişoara, a rămas repetent încă din primul an de facultate după ce a picat mai multe examene, pentru ca, ulterior, cu ajutorul unei rude, generalul Dan Gheorghe, să urmeze Facultatea de Psihosociologie din cadrul Academiei Naționale de Informații, pe care nu a absolvit-o în 1995, deoarece a picat examenul de licenţă, fiind trimis în rândul subofiţerilor. A devenit ofiţer de informaţii un an mai târziu, când a reuşit să ia examenul pe care l-a susținut a doua oară, în 1996.

Faptul că Florian Coldea a fost încadrat la Brigada Antitero din cadrul SRI nu trebuie să ne mire, deoarece și în acest caz pentru mutare a intervenit ruda sa, Dan Gheorghe.

Ascensiunea fulminantă a lui Coldea a fost determinată de participarea sa în cadrul operaţiunii de recuperare a ziariştilor răpiţi în Irak, deoarece la acea vreme Florian Coldea avea o funcţie de conducere în cadrul Brigăzii Antiteroriste, fiind adjunct al comandantului Brigăzii Antitero, general Ion Ştefănuț. Coldea a fost trimis în Irak, unde a colaborat cu fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir şi cu generalul SIE Adrian Isac, care se aflau acolo încă de la începutul crizei ostaticilor.

Rezolvarea așa-zisei „crize a ziariştilor răpiţi” din Irak, l-a ajutat pe Coldea în carieră, deoarece, Traian Băsescu văzând în el un posibil înlocuitor pentru generalii din perioada lui Ion Iliescu, a fost imediat promovat la gradul de locotenent-colonel, continuând cu gradul de colonel în 2006, general de brigadă în 2008, general-maior în 2012, general-locotenent în 2014.

O altă „întâmplare bizară” a avut loc în 2007, când Traian Băsescu a profitat de fuga lui Omar Hayssam din România şi a cerut demisia tuturor şefilor structurilor informative. Directorul SRI de la acea vreme, Radu Timofte, a fost imediat înlocuit cu col. Coldea Florian, desemnat director interimar în perioada 20 iulie – 4 octombrie 2006, ulterior, director al SRI fiind George Maior.

Florian Coldea, fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații (SRI), se află în centrul unor acuzații grave care vizează deturnarea de fonduri, luare de mită și favorizarea anumitor persoane în dosare de corupție. Aceste acuzații, lansate de diverse personalități publice și susținute de dovezi din surse oficiale, au adus o umbră asupra carierei sale și asupra instituției pe care a reprezentat-o.

Una dintre cele mai grave acuzații la adresa lui Coldea se referă la deturnarea de fonduri în contextul răscumpărării jurnaliștilor români răpiți în Irak. În 2005, statul român a alocat o sumă între 12 și 13 milioane de euro pentru eliberarea acestora. Conform acuzațiilor, Florian Coldea ar fi predat doar 9 milioane de euro, restul fondurilor fiind deturnate. Aceste informații au fost făcute publice de fostul procuror șef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu, în cartea sa „Prădarea României” (2009), care menționează că informațiile provin din surse oficiale irakiene și americane.

O altă acuzație gravă adusă la adresa lui Coldea este cea de luare de mită. Conform senatorului Cătălin Voicu și generalului (r) Dumitru Iliescu, Florian Coldea ar fi primit 350.000 de euro pentru a facilita încheierea unui contract de achiziții pentru SRI, declarații făcute publice în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție și în emisiunea „Știrea Zilei” de la Antena 3.

Coldea a fost acuzat și de favorizarea unor persoane apropiate fostului președinte Traian Băsescu. Printre aceștia se numără Elena Udrea, fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, Teodor Stolojan, fost premier, și Sorin Blejnar, fost președinte al ANAF. Acuzațiile sugerează că aceștia ar fi beneficiat de protecția lui Coldea în diverse dosare de corupție și contrabandă dn vămi.

În plus, Florian Coldea a fost acuzat de favorizarea soției sale, Dorina Coldea, prin promovări rapide și controversate în cadrul SRI. În ciuda regulamentelor militare, Dorina Coldea a fost avansată la gradul de locotenent-colonel în timp ce se afla în concediu pentru creșterea copilului și a deținut funcții importante precum șef al Serviciului de Protocol al SRI și director adjunct al Centrului de Psihologie al SRI.

Acuzațiile aduse la adresa lui Florian Coldea au stârnit controverse și au ridicat numeroase semne de întrebare cu privire la integritatea și activitățile desfășurate în cadrul SRI. Deși Coldea a negat toate acuzațiile, gravitatea acestora și susținerea din partea unor surse diverse și credibile au creat o imagine problematică pentru fostul prim-adjunct al SRI.

Un caz de poliție politică în care a fost implicat Coldea a fost cel al bileţelelor, declanşat în plină campanie de suspendare şi demitere a preşedintelui Traian Băsescu, în anul 2007.

Bileţelele, care au fost întocmite de Florian Coldea, conţineau date despre existenţa unor dosare de Securitate pe numele a trei judecători ai Curții Constituţionale, Aspazia Cojocaru, Nicolae Cochinescu şi Ion Predescu, şi au ajuns la liderul PSD, Mircea Geoană, care le-a prezentat public susţinând că SRI face poliţie politică la comanda lui Traian Băsescu.

În urma acestor bilețele apărute public, conducerea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, din Parlamentul României, pregătise iniţial un raport dur la adresa serviciului secret. Din text se poate reține că acesta conţinea o serie de propuneri radicale, cum ar fi: demiterea din funcţie a prim-adjunctului directorului SRI, Florian Coldea, dar și sancţionarea şefilor direcţiilor de securitate internă şi juridică. Acest raport a fost discutat în  Comisia SRI, în condiţiile în care exista o majoritate care era de-a acord cu cele ce erau menționate, dar, ulterior, senatorul UDMR, Verestoy Attila, care inițial era favorabil raportului, s-a poziționat împotriva sancţiunilor, poziţie similară cu a lui Titu Gheorghiof (PNL).

În aceste condiţii, președintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, din acea vreme, Radu Stroe (PNL), a declarant că: ”Noi nu apreciem că SRI face poliţie politică la acest moment, dar dacă se repetă ar exista acest risc”, în aceste condiții, adoptarea acestui raport a fost posibilă doar prin renunţarea la anumite solicitări dar la păstrarea unor recomandări de ordin general: ”comisia recomandă SRI aplicarea măsurilor disciplinare față de persoanele a căror conduită neadecvată a favorizat producerea evenimentului contrainformatic, informarea CSAT cu privire la răspunderile personale ale colonelului Coldea”.

Un alt membru al comisiei a fost și deputatul PSD Gabriel Oprea care a declarat că: ”Nu este de competenţa noastră să propunem demiteri. A fost un incident de securitate”.

Întrebările care intervin în această speță ar fi: face SRI poliție politică? Ce a determinat Comisia SRI să-şi schimbe poziţia?

Din acel moment, principala preocupare a lui Coldea a fost să nu mai lase niciodată să ajungă membri în Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI politicieni care să nu poată fi controlaţi. Printre cei demn de menționat sunt Sebastian Ghiță și Sorin Grindeanu.

După dispariţia notiţelor din biroul lui Coldea, în SRI s-a declanşat o anchetă internă care avea scopul de a afla cum au ieşit bileţelele din instituţie. Nimic nu a fost făcut public, dar imediat după incident, generalul Ionel Marin, adjunct al directorului SRI, bănuit că i-a sustras bileţelele lui Florian Coldea de pe birou, a fost trecut în rezervă, dar și cazul fostului ofiţer SRI Daniel Dragomir, prieten şi coleg de birou cu Florian Coldea.

Generalul Florian Coldea, fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații (SRI), se confruntă cu o avalanșă de acuzații grave de abuz și corupție lansate în spațiul politic și mediatic. Aceste acuzații îl implică pe Coldea în operațiuni de poliție politică și corupție sistematică, toate sub umbrela protecției președintelui Traian Băsescu.

Florian Coldea este acuzat că a fost folosit de președintele Traian Băsescu pentru a executa operațiuni de poliție politică. Conform acestor acuzații, Coldea a împărțit cetățenii României în două categorii: ”buni”, cei care susțineau regimul Băsescu, și ”răi”, cei care se opuneau președintelui, în special cei implicați în tentativa de suspendare și demitere a acestuia. Cei din ultima categorie au fost subiectul unor investigații minuțioase și supraveghere continuă, fiind considerați potențiali atentatori sau agenți ai puterilor străine.

Acuzațiile de poliție politică au culminat în timpul referendumurilor pentru demiterea președintelui Băsescu din mai 2007 și iulie 2012. În acest context, Coldea ar fi întocmit note scrise cu scop de șantaj și compromitere a trei judecători de la Curtea Constituțională – Aspazia Cojocaru, Nicolae Cochinescu și Ion Predescu – după ce aceștia au acordat aviz favorabil cererii de suspendare a președintelui în aprilie 2007.

După suspendarea surpriză din iulie 2007, Florian Coldea a creat și condus o celulă de criză alături de generalesele Elena Istode și Emilia Cristina Posastiuc, celulă care a avut rolul de a furniza material pentru aparițiile publice ale președintelui suspendat și de a alimenta mass-media cu informații menite să denigreze și să dezinformeze. Materialele aveau menirea nu doar să influențeze opinia publică internă și internațională, ci și să submineze autoritățile legitime ale statului român și ale principalelor instituții ale Uniunii Europene.

În săptămâna de după scrutinul prezidențial din 6 decembrie 2009, câștigat la limită de Traian Băsescu, Coldea ar fi orchestrat blocarea în trafic și reținerea ilegală a senatorului social-democrat Cătălin Voicu. Această acțiune avea scopul de a preveni depunerea și judecarea unei cereri din partea PSD pentru anularea rezultatului alegerilor. Ulterior, Voicu a fost demonizat mediatic și urmărit penal până la arestarea și condamnarea sa pentru pretinse fapte de corupție.

Se bănuiește, de asemenea, că generalul Coldea ar fi fost implicat în interceptările ilegale ale convorbirilor telefonice ale judecătorului Corneliu Bârsan, reprezentantul României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Conform unor surse din serviciile secrete, SRI și SIE ar fi avut două ”cârtițe” în grefa CEDO, menite să protejeze interesele președintelui Băsescu.

Florian Coldea a fost decorat de România, Franța și SUA, ridicând întrebări cu privire la serviciile aduse acestor țări. Ordinul Național al Meritului, primit de Coldea, este acordat pentru performanțe remarcabile, dar implică și speculații privind posibile acte de trădare națională în schimbul acestor distincții.

Aceste acuzații se înscriu într-un context mai larg de imixtiune în interesele naționale, care sugerează că serviciile secrete românești nu mai lucrează în favoarea României. Se speculează că Planul Minerva, implementat în timpul mandatului lui Traian Băsescu, a urmărit preluarea controlului asupra politicii economice și sociale a României, având drept scop final expolierea resurselor naturale și umane ale țării, o metodă de control utilizată inițial de americani în diverse regiuni ale lumii și ulterior adoptată de Bruxelles.

Acuzațiile grave aduse la adresa generalului Coldea necesită investigații minuțioase și transparente pentru a clarifica adevărul și a restabili încrederea în instituțiile de securitate ale statului.

Privind retrospectiv, se ridică o întrebare crucială: cum ar fi arătat România fără generalul Florian Coldea și camarila sa? În absența acestuia, serviciile secrete românești ar fi putut fi conduse de persoane cu o mai mare integritate și dedicație față de interesul național. Poate că, fără influența și manipulările politice asociate lui Florian Coldea, România ar fi avut șansa de a se dezvolta într-un mod mai transparent și democratic, iar absența sa ar fi putut însemna o guvernare mai responsabilă și mai puțin susceptibilă la corupție, unde instituțiile de stat ar fi funcționat pentru a proteja drepturile și libertățile cetățenilor, nu pentru a servi interesele ascunse ale unei elite restrânse.

Prezența generalului Florian Coldea și a rețelei sale de influență a lăsat o amprentă profundă și controversată asupra României contemporane. Dincolo de acuzațiile de abuz și corupție, rămâne întrebarea dacă serviciile secrete pot și vor fi vreodată cu adevărat reformate pentru a servi interesul public. Rămâne de văzut dacă România va putea învăța din această perioadă tumultoasă și va putea construi o societate bazată pe transparență, justiție și respect pentru lege și numai timpul ne va spune dacă experiențele din era Florian Coldea vor servi drept lecție și catalizator pentru schimbări pozitive și durabile în viitorul țării.

Va urma.