Țițeiul Rusiei este transbordat în largul Portului Constanța cu învoire de la Ciolacu și Grindeanu

Marea Mediterană este „bântuită” de o flotă fantomă alcătuită din nave rusești care transportă arme și petrol, alimentând conflictul din Ucraina şi încălcând sancțiunile impuse Kremlinului, transmite Corriere della Sera, citată de Rador Radio România.

În ultimii doi ani, imediat după agresiunea împotriva Kievului, un grup de nave a început să facă naveta între portul sirian Tartus și portul rusesc Novorossisk, la Marea Neagră. Experţii de la Royal United Services Institute (RUSI), cel mai mare think-tank britanic pe probleme de apărare și securitate, le-a monitorizat mișcările și a împărtășit rezultatele cu publicaţia Il Corriere.

Acea rută, redenumită „Sirian Express”, a fost folosită pentru recuperarea materialului de război rămas în Siria după intervenția rusă alături de regimul Assad, în războiul civil din țară, și direcționarea acesteia, prin intermediul căii ferate de la Novorossisk, către operațiunile de pe frontul ucrainean.

În ultimele săptămâni însă ceva s-a schimbat. La sfârșitul lunii februarie, cu emițătoarele oprite, Sparta IV a părăsit portul Tartus: sub acest nume navighează o navă rusă care oficial este o navă de marfă civilă, dar care neoficial aparţine Ministerului Apărării de la Moscova. Sparta IV a ajuns în Bosfor, s-a îndreptat spre Marea Neagră, pentru ca apoi să facă stânga împrejur: un comportament a cărui singură explicație poate fi teama de a fi scufundată de marina ucraineană care navighează în acele ape.

Ulterior, Sparta IV s-a îndreptat spre Vest și a traversat întreaga Mediterană, trecând prin Canalul Siciliei (rămânând însă permanent în apele internaționale), dar şi pe acest traseu s-a observat un lucru ciudat: nava a fost escortată mult timp de o fregata rusă, Grigorovici. Dacă ar fi transportat o încărcătură civilă, nu ar fi nevoie de o escortă militară: de unde singura concluzie plauzibilă ar fi că la bord se afla material sensibil.

Sparta IV a trecut apoi prin Strâmtoarea Gibraltar și s-a îndreptat spre nord, ajungând la sfârșitul lunii martie în portul rusesc Kaliningrad de la Marea Baltică: dacă a descărcat acolo materialul militar pentru Ucraina, înseamnă că ulterior, acest armament a fost transportat pe uscat, pe teritoriul UE, Kaliningradul fiind aşadar, o enclavă.

După ce a rămas ancorată timp de trei săptămâni în Marea Baltică cu emițătoarele oprite, nava rusă a ieşit din nou în larg și săptămâna trecută a reapărut în strâmtoarea Danemarcei îndreptându-se spre Mediterană, cu destinaţia Tartus. Ceea ce înseamnă că navele rusești – sunt cel puțin patru de tipul Sparta – au deschis o nouă rută, mult mai riscantă, care trece pe lângă apele noastre și se îndreaptă spre Atlantic.

Însă, pe lângă activitățile „Sirian Express”, flota fantomă de petroliere a Kremlinului, înmatriculate sub alte pavilioane, operează și în Marea Mediterană, din Panama până în Liberia şi Gabon. Sunt petroliere care exportă clandestin țițeiul rusesc folosind un sistem foarte riscant: aurul negru este transbordat în mijlocul mării pe alte petroliere și tot pe mare se face şi plata aferentă. Aceste operațiuni au loc în patru zone bine definite ale Mării Mediterane și ale Mării Negre: în largul portului românesc Constanța, în Golful Laconia (din Grecia), în largul coastei Maltei și la Ceuta, în apropierea strâmtorii Gibraltar.

Sistemul prezintă un mare risc pentru mediu, sporit de faptul că flota fantomă este formată din nave vechi care operează fără asigurare și în afara reglementărilor maritime. Țițeiul care părăsește în acest fel Rusia este dus în India sau în China pentru a fi rafinat și apoi revine pe piețele europene, sfidând complet sancțiunile. O metodă care îi permite lui Putin să mențină economia țării sale pe linia de plutire și să finanțeze războiul din Ucraina: fără veniturile din petrol, totul s-ar prăbuși. În plus, acest lucru oferă Kremlinului acces la veniturile în dolari pe care le folosește pentru a cumpăra aur și pentru a stabiliza rubla.

Toate acestea sunt operațiuni care au loc literalmente sub nasul Occidentului: de altfel chiar în ultimele zile, Comisia Europeană a decis să facă lumină asupra problemei și să pregătească un raport care va fi prezentat Consiliului. Deşi blocarea „navelor fantomă” rusești ar prezenta riscul unei ulterioare escaladări a situaţiei cu Moscova.

Vladimir Putin și-a activat o rețea prin care livrează în continuare produse petroliere în UE cu ajutorul lui Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu

Federația Rusă continuă să furnizeze gaz ieftin Ucrainei și UE după invazia rusă, iar oligarhii lui Putin au devenit extrem de activi cu ajutorul oficialilor din Româia. De facto, acestea sunt companii legate de Federația Rusă, care continuă să furnizeze gaze rusești în România, Balcani și Ucraina cu ajutorul unei scheme de amestecare ascunse, pe tiparul afaceriștilor Doldurea de la PSD (explozia de la Crevedia). Vorbim de mai multe filiere, în funcție de interese și conexiuni, dar toate duc la vârful Partidului Social Democrat din România.

Un exemplu izbitor este „comerciantul elvețian de gaze” Petroalps SA, creat în 2011, de fapt un oligarh rus. Angajații și fondatorii sunt cetățeni ruși. Livrează gaz lichefiat cu nave-cisternă din Kazahstan către terminalul Temryuk (regiunea Krasnodar a Federației Ruse), unde gazul kazah este amestecat cu gazul rusesc în proporție de 45%+55%. În continuare, gazul „kazah” este pompat într-o autocisternă GPL(vapor) și trimis în România la terminalul de gaze Octogon Gas&Logistics din România. De la terminalul Octogon, gazul este preluat de caracatița de companii din spatele Interport Gas SRL și livrat în România, R. Moldova și Ucraina la suprapreț.

Terminalul este deținut de Valentin Pocora, un fost oficial vamal, contrabandist și evazionist de meserie. Rhinestone Trading Gmbh, un comerciant „austriac”, vinde gaz mixt Ucrainei și țărilor din regiunea balcanică. Schema este aceeași: gazul kazah este amestecat cu gazul rusesc la terminalul Temryuk, apoi livrat cu un vapor cisternă către Octogon Gas&Logistics din România. Certificatele de origine indică gaz turcesc, kazah sau „european”.

Potrivit terminalului polonez Glob, beneficiarul final al companiei austriece Rhinestone Trading GmbH este cetățeanul rus Maxim Dekhtyar. Până în februarie 2022, compania a dezvoltat în mod activ vânzările angro de gaze în Ucraina prin UKRDNIPROGAZ LLC (redenumită ulterior în UDG TRADING). Reprezentantul UDG este Oleksandr Sienkin, angajat al Odessa Regional Institute of Public Administration aflată în subordinea directă a președintelui Volodimir Zelenski. Sienkin este puțin pe la Chișinău datorită relației pe care o are cu Turcan Serghei, personaj implicat în rețeaua INTERPORT GAS SRL, rețea ce mută gazul rusesc din Portul Midia în Moldova și Ucraina. Acum cred că înțelegeți și dumneavoastră că vorbim de o combinație de tip mafiot între înalți oficiali de la București și Kiev, altfel aceste coincidențe nu se explică.

Maybe… Dirty money is in our DNA

Volodimir Zelenski – Marcel Ciolacu

Comercianții asociați cu Federația Rusă fac dumping pe piețele din România, Republica Moldova, Ucraina și Bulgaria, inducând în eroare consumatorii și vamele. Gazul cu certificat de origine real din Kazahstan, Turcia și alte țări europene în condiții FCA în Romania este cotat la nivelul prețului Sanotrach + 140$ pe tona. Pentru tranzitul de GPL România nu încasează taxe, banii intră în buzunarele mafiei lui Marcel Ciolacu.

Pretul gazului ruso-kazah este de 90-95 dolari pe tonă (în condiții FCA în portul Midia la Sanotrach + cotație). Motivul pentru o astfel de diferență semnificativă este prezența gazului rusesc ieftin în amestec. Comercianții ucraineni cumpără „amestec” de gaz rusesc ieftin de la mafia ce acționează în Portul Constanța. Practic, Ucraina cumpără de la Gazprom, principalul sponsor al armatei ruse, dar la suprapreț.