29 aprilie. Ziua veteranilor de război

În fiecare an, în ziua de 29 aprilie este sărbătorită „Ziua veteranilor de război”, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României, notează Agerpres.

Aceasta sărbătoare a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007.

„Ziua veteranilor de război” aminteşte de data la care, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război. Prin acesta, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

Potrivit informaţiilor prezentate în albumul „100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie”, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro, în Războiul de Independenţă (1877-1878), şi-au sacrificat viaţa 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii. În Primul Război Mondial, în care a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, victoria a fost obţinută cu jertfa a peste 335.000 de morţi şi dispăruţi, a peste 75.000 de invalizi şi a circa 650.000 de morţi din rândul populaţiei civile.

În cel de-al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi. La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

După Primul Război Mondial, încheiat în 1918, au fost adoptate diferite legi prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii. Astfel, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia ”Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920 li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010).

În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul ”Mihai Viteazul” li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi. Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

În prezent, drepturile veteranilor de război sunt reprezentate de Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război, membră a Federaţiei Mondiale a Vechilor Combatanţi, cu sediul la Paris. Aceste drepturi sunt garantate de Legea nr. 49/1991 şi de Legea nr. 44/1994, modificată şi completată prin Legea 303/2007.

Ceremonii militare, în ţară şi străinătate, dedicate Zilei Veteranilor de Război

Luni, 29 aprilie, începând cu ora 9.30, va avea loc, la Monumentul Eroilor Patriei amplasat în faţa Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, ceremonia militară şi religioasă de depunere de coroane, jerbe sau buchete de flori, organizată în Capitală cu ocazia sărbătoririi Zilei Veteranilor de Război, a anunțat MApN.

Ceremonii similare se vor desfăşura, în ţară şi în străinătate, la opere comemorative, cimitire şi monumente care omagiază sacrificiul veteranilor de război.