Scandaluri și controverse: Agitația politică în Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați, o reflectare a crizei etice în învățământul superior

O serie de evenimente reflectă o realitate complexă în cadrul instituțiilor academice și pun în discuție valorile și principiile care ar trebui să ghideze învățământul superior, scrie Monitorul de Brăila.

De ce a renunțat Cezar Bichescu la venituri sigure și consistente pentru salariul de City Manager la Primăria Galați?

În urmă cu 3 ani, Cezar Bichescu, fostul prorector al Universității Dunărea de Jos din Galați, a făcut o schimbare surprinzătoare în cariera sa, trecând de la un venit considerabil la o slujbă mai modestă în administrația publică locală. Decizia sa de a renunța la un salariu considerabil în favoarea unei poziții de City Manager la Primăria Galați a stârnit curiozitatea și speculațiile publicului, generând întrebări legate de motivele și implicațiile acestui gest aparent neobișnuit.

Potrivit declarației sale de avere, Bichescu a avut un venit considerabil, de aproximativ 25.000 de lei net lunar, din funcția de prorector la universitate și din activitățile sale de cercetare, însă odată cu acceptarea postului de City Manager, veniturile sale oficiale au scăzut de aproape trei ori, ajungând la aproximativ 9.700 de lei net lunar.

Această schimbare radicală a nivelului veniturilor a ridicat semne de întrebare cu privire la motivele din spatele deciziei lui Cezar Bichescu.

De ce ar renunța la un venit sigur și considerabil pentru unul mult mai mic și mai incert în administrația publică locală, mai ales într-un moment dificil ca cel al pandemiei, când afacerile se confruntau cu dificultăți și incertitudini?

Într-o societate în care politica și interesele ascunse pot influența deciziile și acțiunile individuale, este legitim să ne întrebăm dacă există motive sau beneficii nevăzute în spatele acestei schimbări. Totuși, Cezar Bichescu a susținut că motivul nu era unul financiar și că veniturile nu erau totul pentru el.

În plus, Cezar Bichescu și-a menținut angajamentul în domeniul academic, continuând să predea cursuri la Facultatea Transfrontalieră chiar și după terminarea programului său la Primăria Galați, ceea ce arată că, implicarea în domeniul academic este la fel de importantă ca veniturile.

Decizia lui Cezar Bichescu de a renunța la câștiguri sigure și consistente în favoarea unei poziții în administrația publică locală poate fi subiectul unor dezbateri și speculații continue, însă până când motivațiile sale vor fi clarificate în mod transparent, această schimbare va continua să stârnească interesul și curiozitatea publicului.

Neregulile din învățământul universitar românesc: cazul Alexandru Nechifor

În lumina recentelor evenimente din cadrul Universității ”Dunărea de Jos” din Galați, este necesar să aducem în atenție anumite nereguli și practici discutabile care ar putea submina integritatea și calitatea învățământului superior din România. Cazul domnului Alexandru Nechifor, prorector și conferențiar universitar la această instituție, ridică întrebări serioase cu privire la promovarea meritocrației și transparenței în sistemul educațional.

Alexandru Nechifor este o figură prominentă în cadrul Universității ”Dunărea de Jos din Galați, ocupând simultan mai multe funcții, printre care cea de prorector și conferențiar universitar la Facultatea de Educație Fizică și Sport, precum și medic specialist – medicină internă la SNC MED CLINIC SRL, unde deține o parte dintre acțiunile societății, conform propriului CV. Cu toate acestea, o analiză mai atentă a parcursului său profesional și a modului în care a obținut aceste poziții aruncă o lumină nefavorabilă asupra practicilor universitare.

Una dintre principalele preocupări ale domnului Alexandru Nechifor a fost promovarea în postul de prorector al universității, fiind numit în această funcție chiar în timp ce era angajat în perioadă de probă și pe un post de asistent pe perioadă determinată, ceea ce ridică întrebări cu privire la criteriile de selecție și la procesul de evaluare al candidaților. Este de-a dreptul remarcabil și, pot să spun, îngrijorător faptul că un angajat în perioadă de probă a fost numit într-o poziție atât de înaltă, fără a avea o experiență semnificativă în domeniu.

De asemenea, există suspiciuni cu privire la modul în care domnul Alexandru Nechifor a avansat în cariera sa academică, în special în ceea ce privește promovarea sa în postul de conferențiar la o altă facultate decât cea în care a fost angajat inițial, respectiv, Facultatea de Educație Fizică și Sport, iar lipsa unui concurs transparent și a unei evaluări obiective a competențelor sale ridică alte semne de întrebare cu privire la corectitudinea acestui proces de promovare.

Mai mult, implicarea domnului Alexandru Nechifor în diverse alte activități, cum ar fi funcția de director al unui centru de cercetare finanțat de Consiliul Județean Galați, implicarea sa în politică, fiind membru PSD, președinte al departamentului de sănătate al partidului și Consilier Județean PSD Galați, aruncă o notă de suspiciune cu privire la posibile conflicte de interese și priorități împărțite.

Discutabil este și faptul că domnul Alexandru Nechifor a beneficiat de avantaje financiare și educaționale considerabile, cum ar fi participarea la cursuri la Harvard Medical School, plătite de Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați, ceea ce creează îndoială cu privire la cheltuirea resurselor universitare fără prioritizarea investițiilor în beneficiul direct al studenților și al calității învățământului.

Scandalul iscat în jurul lui Alexandru Nechifor și al Universității ”Dunărea de Jos” din Galați subliniază adâncimea și extinderea neregulilor din sistemul educațional românesc. În ciuda controverselor anterioare, noile informații aruncă o lumină și mai întunecată asupra modului în care instituția universitară și conducerea sa gestionează afacerile interne.

Pe lângă pozițiile multiple ocupate de Alexandru Nechifor și promovările sale discutabile, un nou aspect al scandalului a ieșit la iveală pe data de 12 februarie 2024. Atunci, Consiliul de Administrație al Universității ”Dunărea de Jos” din Galați a adoptat o hotărâre care prevedea acordarea unor salarii diferențiate, domnul Nechifor fiind beneficiarul unui procent de 30% în plus la salariu. 

Decizia a stârnit un val de critici și indignare în rândul comunității academice și al opiniei publice în general. În primul rând, acordarea unor salarii diferențiate, fără o justificare clară și transparentă a criteriilor utilizate, deschide calea spre suspiciuni cu privire la nepotism și favoritism. Este deosebit de alarmant faptul că domnul Alexandru Nechifor, în calitatea sa de Președinte al Senatului universitar, este unul dintre beneficiarii acestei măsuri, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la obiectivitatea și imparțialitatea procesului decizional.

Această nouă revelație în cazul Alexandru Nechifor și al Universității ”Dunărea de Jos” din Galați subliniază necesitatea unei investigații riguroase și transparente a practicilor și deciziilor administrative din cadrul instituției și este esențial ca cei din conducerea universității să ofere explicații clare și să justifice deciziile luate, în conformitate cu principiile de bune practici și etică academică.

Cazul Alexandru Nechifor aduce în atenția publică anumite nereguli și practici discutabile din învățământul universitar românesc, o examinare atentă și o acțiune promptă fiind necesare pentru a asigura integritatea, transparența și calitatea învățământului superior în România, pentru a promova meritocrația și pentru a înlătura practicile nepotiste sau injuste care ar putea submina încrederea în sistemul educațional.

Cartă Nouă și noi alegeri la ”Dunărea de Jos” cu vechi noi candidați și definitiv-provizorii proaste obiceiuri

Cuvintele lui George Lesnea (pseudonim al lui George Glod, 1902, Iași – 1979, Iași) par să redea perfect cele mai recente evenimente marca Universitatea ”Dunărea de Jos” Galați.

 „Partidul e-n toate. E-n cele ce sunt / Și-n cele ce mâine vor râde la soare / E-n holda întreagă şi-n bobul mărunt / E-n pruncul din leagăn şi-n omul cărunt / E-n viața ce veșnic nu moare.”

Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați, o instituție cu un prestigiu recunoscut, a fost din nou scena unui episod tumultuos, marcând o continuare a unei tradiții dubioase de manevre politice și scandaluri administrative. Alegerile pentru funcția de rector, care se vor desfășura pe 22 aprilie 2024, au stârnit multe semne de întrebare și au evidențiat din nou un peisaj universitar încărcat de intrigă și manipulare.

Odată cu decizia fostului rector de nu a mai participa la alegeri, mai mulți profesori cu veleități de oportuniști și-au depus candidatura pentru postul de rector al universității ”Dunărea de Jos”. Într-o atmosferă în care politica pare să pătrundă în toate ungherele, a fost dificil să se distingă clar între jocurile de culise și dorința reală de a promova un leadership academic solid și independent.

Invalidarea alegerilor precedente pentru al doilea mandat al rectorului anterior, Puiu Lucian Georgescu, a deschis calea pentru o nouă rundă de confruntări electorale, dar și pentru speculații și interpretări divergente asupra legitimității acestui proces.

Asupra lui Puiu Lucian Georgescu planează anumite suspiciuni de fapte penale, conform Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați:

”Reprezentanții Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați au confirmat că din iunie anul trecut a fost deschis un dosar penal in rem (doar pentru fapte, nu și persoane) pentru delapidare, abuz în serviciu și constituire de grup infracțional organizat, care vizează Universitatea Dunărea de Jos, în cazul problemelor semnalate privind chitanțe false pentru taxe de timbru.”

Dar acesta nu este singurul caz de presupuse fapte penale ale fostului rector Lucian Puiu Georgescu.  Numele său apare într-o cercetare pentru infracțiunea de delapidare, sub suspiciunea că în perioada 2014 – 2017 când era decan al Facultății de Mediu ar fi folosit, printr-un PFA pe care îl avea deschis pe numele său, un laborator al Centrului Regional de Cercetare și Monitorizare a Calității Mediului din cadrul Facultății de Mediu din Galați pentru a efectua analize pentru numeroase societăți private și companii de utilitate publică, precum Kaufland, Selgros, firma de construcții Vega 93, SC Apă Canal SA și Serviciul Public Ecosal.

„Faptele s-au petrecut în perioada 2014-2017. Este vorba de un număr relativ mare de acte materiale, în sensul în care inculpatul Lucian Puiu Georgescu a folosit resursele Universității în scop propriu, fără a avea cadrul necesar pentru acest lucru. S-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva acestuia pentru infracțiunea de delapidare prevăzută de articolul 295, alineatul 1, Cod Penal”, a declarat  Cătălin Nicolae Constantinescu-Mărunțel, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați.

În mijlocul agitației electorale, un nume a ieșit în evidență – Cătălin Fetecău, cel care a obținut un sprijin semnificativ din partea comunității academice cu un număr impresionant de voturi în runda anterioară de alegeri. În ciuda încercărilor de discreditare și a acuzațiilor de plagiat, candidatura sa a rămas ferm ancorată în promovarea unei viziuni progresive pentru viitorul instituției.

Cu toate acestea, scrutinul a fost umbrit de inflația de candidați și de apariția bruscă a altor cinci competitori, ceea ce a ridicat întrebări legate de transparența și echitatea procesului electoral. Suspiciunile privind intervenția politică și manipularea alegerilor au alimentat îngrijorări cu privire la integritatea și autonomia procesului democratic.

Într-o mișcare aparent surprinzătoare, fostul rector Puiu Lucian Georgescu și-a manifestat sprijinul pentru un alt candidat, Nicoleta Bărbuță-Mișu, prin intermediul unui anunț prompt în presa locală, declarând despre doamna candidată că este „de departe, persoana cea mai competentă și cu experiența construcției (…), domnia sa este singura dintre candidați care are experiența necesară pentru conducerea sistemului complicat care este Universitatea noastră!”

Această implicare ridică semne de întrebare cu privire la motivele și interesele ascunse din spatele susținerii publice a unui anumit candidat și evidențiază încă o dată influența persistentă a politicii în viața academică.

Alegerile de la Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați au generat o serie de controverse și dezbateri aprinse, reflectând o realitate complexă și adesea tulbure din interiorul instituțiilor academice, dar care trebuie să servească drept catalizator pentru o reflecție profundă asupra valorilor și principiilor care ar trebui să ghideze învățământul superior.

(VA URMA)