Grindeanu, omul cu dezastrele de la CFR: întârziere de 2 miliarde de euro

Sorin Grindeanu are în plan să rămână în istorie ca cel mai prost ministru al Transporturilor. Reabilitarea căii ferate  Craiova – Drobeta-Turnu Severin – Caransebeș, parte a Coridorului Orient/Est – Mediteraneean, și-a dublat costurile încă din faza de proiect în numai un an de zile. Scos la licitație în 2023 de CFR SA, administratorul național al infrastructurii feroviare, la un cost estimat de 2,4 miliarde de euro, acum proiectul a ajuns la o valoare de 4 miliarde de euro (costurile includ TVA). Starea actuală tehnică a liniei feroviare Craiova – Caransebeș nu răspunde cerințelor standardelor rețelei transeuropene de transport (TEN-T) și prescripțiilor pentru o infrastructură interoperabilă, având zone de instabilitate și prezentând riscuri geotehnice, hidrologice și hidrogeologice. De asemenea, activitatea de mentenanță este redusă, iar majoritatea structurilor sale sunt aproape de limita duratei de viață tehnică.

Ministerul Transporturilor a propus modificarea indicatorilor pentru modernizarea liniei ferate, ca urmare a modificării unor soluții constructive ale proiectului, dar și a scumpirii materialelor. Din cauza costului estimat prea scăzut, la prima licitație organizată pentru desemnarea constructorului nu s-a primit nicio ofertă. Bugetul pentru acest proiect a fost estimat în anul 2020, luându-se în calcul prețuri din 2017. Între timp, piața a fost influențată puternic de factori precum pandemia de COVID, criza oțelului, criza energetică, criza forței de muncă și războiul din Ucraina. Secţiunea de la calea ferată a Coridorului Orient/Est Mediteraneean ce traversează România are o lungime de 513 km şi este una dintre cele mai folosite secţiuni, din reţeaua CFR, atât pentru traficul de călători şi de marfă naţional, cât şi pentru cel internaţional. Secțiunea cuprinde tronsoane de cale ferată Arad – Timişoara – Caransebeş; Caransebeş – Drobeta-Turnu Severin – Craiova și Craiova – Calafat.

Acest sector de cale ferată, parte a Coridorului Orient/Est Mediteraneean, se află într-o stare tehnică precară a liniei și a lucrărilor de artă, care a condus la o înrăutățire severă a condițiilor de exploatare, cu creșterea mare a timpilor de mers.

226 km împărțiți în 6 loturi

Sectorul Craiova – Caransebeș  are o lungimea totală a liniei de cale ferată de 226,165 km, fiind linie electrificată pe toată distanța, linie dublă electrificată Craiova – Strehaia (60 km) și linie simplă electrificată Strehaia – Caransebeș (174 km). Pe această linie circulă atât trenuri de călători, cât și trenuri de marfă. Sistemul de semnalizare este semiautomat între stații și electromecanic în stații, toate mecanismele căii ferate (semnale, treceri la nivel și aparate de cale) fiind comandate și controlate prin mecanismele existente. Având în vedere valoarea lucrărilor, lungimea traseului și complexitatea lucrărilor, a fost adoptată soluția împărțirii proiectării și execuției lucrărilor în șase loturi, astfel:

-LOT 1: Craiova  – Filiași (37,975 km);

-LOT 2: Filiași – Igiroasa (44,265 km);

-LOT 3:  Igiroasa – Stația Nouă Drobeta Est (41,234 km);

-LOT 4: Drobet -Turnu Severin  – Băile Herculane (41,618 km);

-LOT 5: Băile Herculane  – PO nou Poarta (32,637 km);

-LOT 6: PO nou Poarta – Caransebeș ( 37,160 km).

Termen-limită, anul 2027

La licitațiile organizate în 2023  pentru reabilitarea celor 230 de kilometri dintre Craiova și Caransebeș nu s-a primit nicio ofertă până la termenul-limită de 23 septembrie, fiind anulate toate cele șase proceduri. Proiectul vizează concret creșterea vitezei de circulație la valori cuprinse între viteza de 120 km/h și cea de 160 km/h, modernizarea instalațiilor de electrificare pe toată lungimea tronsonului, mărirea capacității de tranzit, construcția a 4 tunele noi, dublarea a 50 km de cale ferată, reabilitarea podurilor și podețelor etc. România s-a angajat să termine modernizarea până în 2027, când expiră Programul Operațional Transport 2021 – 2027. 

Cum arată reabilitarea Magistralei Caransebeș – Arad

De la Caransebeș, modernizarea infrastructurii feroviare se continuă cu Magistralei Caransebeș – Timișoara – Arad (162,19 km). La sfârșitul anului trecut a fost semnat contractul pentru modernizarea  Lotului 1 Caransebeş – Lugoj (39,56 km). Un contract de  1,34 miliarde de lei, fără TVA, finanțat prin PNRR. În noiembrie 2022 fusese semnat și contractul pentru modernizarea Lotului 4 Ronaț Triaj-Arad (54,86 km) pentru o valoare de 2,18 miliarde de lei, fără TVA. Tot în noiembrie 2022 a fost semnat și contractul de execuție pentru Lotul 3, Timișoara Est – Ronaț Triaj Gr. D.(13,86 km), pentru suma de 1,44 miliarde de lei, fără TVA. Reabilitarea căii ferate căii ferate Caransebeș – Timișoara – Arad (Magistrala 100) este unul dintre cele mai importante proiecte incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar termenele de execuție sunt foarte strânse.

O istorie de peste 150 de ani

Linia de cale ferată Pitești – Craiova – Vârciorova – Orșova – Caransebeș – Timișoara a fost construită între anii 1868 – 1879, ca urmare a insistenței deosebite a României de a impune realizarea legăturii feroviare cu Banatul aflat sub administrația Austro-Ungară prin punctul de frontieră Vârciorova. Linia de cale ferată Craiova – Vârciorova în lungime de 130 km a fost construită între anii 1868-1875. Linia de cale ferată Caransebeș – Orșova, în lungime de 89 km a fost construită între anii 1874- 1878. După aproape un an se finalizează și tronsonul dintre Vârciorova și Orșova, în lungime de 4 km. În această perioadă transbordarea mărfurilor și a călătorilor s-a făcut cu mijloace avute la dispoziție. (Date din Monografii). Calea ferată Timișoara – Caransebeș – Vârciorova în lungime de 191 km a fost exploatată de Societatea privilegiată a Căilor Ferate Austriece până în anul 1891, când linia CF a fost naționalizată de statul ungar și trecută în proprietatea MAV – Căile Ferate Ungare de Stat. După 1 decembrie 1918 se încep negocierile privind preluarea liniei CF de către Statul Român, și prin efectul prevederilor Tratatului de la Trianon la 21 septembrie 1920 linia Timișoara – Vârciorova trece în proprietatea Statului Român, potrivit Studiului de fezabilitate realizat de Asocierea Italferr S.P.A. – S.C. ISPCF S.A. – S.C. Italrom Inginerie International SRL.

Se scumpește și reabilitarea căii ferate  Brașov – Sighișoara

Contractul de lucrări pentru reabilitarea căii ferate Braşov – Sighişoara se majorează pentru sectoarele Braşov – Apaţa şi Caţa – Sighişoara cu circa 167 milioane de lei (circa 33 milioane de euro). Anunţul privind modificarea preţului a fost publicat săptămâna trecută și în aceste condiții valoarea contractului a ajuns la 3,172 miliarde de lei (fără TVA). Contractul pentru modernizarea celor două secţiuni de cale ferată a fost semnat în luna martie a anului 2020 cu asocierea RailWorks. Termenul iniţial de finalizare a lucrărilor era de 48 de luni, dar el nu a fost respectat. Ulterior, constructorii au mai primit o păsuire, termenul-limită fiind aprilie 2024, după care termenul a fost împins în decembrie 2025.