Fenomenul drogurilor a explodat în România

Fenomenul consumului de droguri a „explodat” în România, potrivit unei statistici din 2022 sunt cel puţin un milion de persoane care au consumat „cel puţin o dată în viaţă” droguri, iar strategia de luptă împotriva acestui fenomen ţine de prevenţie, combatere şi tratament, a afirmat joi Cătălin Ţone, expert antidrog.

„Este un trend mondial şi european şi România se încadrează pe acest trend. Fenomenul a explodat în România. Avem statistica datând din anul 2022 – cel puţin un milion de persoane care au consumat cel puţin o dată în viaţă droguri, dar cu siguranţă în noul raport oficial cifra va sări undeva de un milion şi jumătate. Nu toate sunt dependenţe, vorbim aici de persoane care probabil doar au debutat, dar cu siguranţă că sunt câteva zeci de mii, sute de mii dependente. Fiecare ţară îşi pregăteşte şi fiecare ţară luptă cu acest fenomen care, în opinia mea, este cel mai complet fenomen social şi îşi perfectează sistemul pe cei trei piloni. Vorbim de prevenire, care este o activitate extrem de complexă, ceea ce facem noi acum; despre combatere, care înseamnă probarea activităţii reţelelor internaţionale de traficanţi, care transportă droguri de la locul de producţie până la consumatorul final, şi vorbim despre un lucru extrem de important, despre tratament, tratarea dependenţei de droguri”, a precizat Ţone, la conferinţa „Dependenţa de droguri”, un eveniment organizat la Casa de Cultură a Studenţilor.

El a arătat că România nu a reuşit să îşi perfecteze în ultimii ani aceşti trei piloni de combatere a consumului de droguri, menţionând că acum, în urma tragicului eveniment rutier din staţiunea 2 Mai, soldat cu două victime, pe fondul consumului de droguri de către şoferul maşinii care a produs accidentul, se depune un efort colectiv la nivelul instituţiilor statului şi al asociaţiilor cu preocupări în domeniu, prin crearea unui cadru legislativ corespunzător.

„România, în ultimii ani, din păcate, nu şi-a perfectat aceşti piloni, nu am fost anticipativi (…) în sensul că nu am investit sume importante de bani, aşa cum au făcut ţările occidentale. (…) Ne-am trezit când au avut loc evenimente grave, care au creat foarte multă emoţie publică, precum a fost cel de la 2 Mai. Atunci ne-am întrebat ce avem, a început discuţia despre drugteste, despre toxicologie, despre prevenire, despre stângăciile în instruirea părinţilor, pentru că este extrem de important ca părinţii să fie instruiţi, pentru că ei sunt cei care au responsabilitatea creşterii şi educării, raţiunea principală. (…) Şi atunci ne-am dat seama că trebuie să ne concentrăm pe această zonă. Acum pot să zic că se face un efort colectiv, comun, începând de la forţele guvernamentale până la forţele private, asociaţiile. Sunt nu mai puţin de cinci proiecte de lege pe flux. De exemplu, săptămâna aceasta, unul dintre proiecte a fost aprobat, este vorba despre proiectul privind Registrul traficanţilor de droguri, a trecut de Camera Deputaţilor, ca for decizional, şi legea va fi promulgată. Eu cred că politicienii au înţeles acest lucru, dar va trebui să investim şi resurse, pentru că aceste proiecte presupun sume mari de bani. Un alt proiect face referire la construirea a opt centre regionale tip spital, de tratat dependenţa de droguri pe zone”, a punctat expertul antidrog.

Cât despre legalizarea consumului de droguri, Cătălin Ţone şi-a exprimat îndoiala că România este pregătită în acest sens.

„Sunt discuţii acum despre legalizare, Germania a făcut aceşti paşi. Părerea mea este că e un pas greşit. România nu este pregătită pentru aşa ceva, trebuie să fim atenţi la minori, să fim atenţi la copiii noştri, pentru că sunt foarte vulnerabili, dependenţa se instalează rapid, poate de la prima doză (…) şi, ca atare, trebuie să avem grijă, trebuie să pornim de la copii şi trebuie să le vorbim despre droguri începând de la şapte – opt ani, pentru că au foarte multe informaţii pe care le aud, informaţii cu care intră în contact din mediul online şi sunt mulţi influenceri negativi, care îndeamnă la consumul de droguri sau la o viaţă vicioasă şi noi, specialiştii, părinţii, şcoala, entităţile care au competenţă în domeniu, să venim cu informaţii reale, să le spunem tot adevărul despre droguri, pentru că este foarte uşor să invoci numai partea pozitivă a consumului de droguri, te simţi bine câteva ore, dar în realitate se creează foarte mari probleme şi de multe ori drogurile duc către moarte”, a subliniat expertul antidrog.

Elena Maria Nicolae, psiholog clinician şi psihoterapeut, a vorbit despre cum realizează un adolescent că are nevoie de ajutor.

„Acest lucru se întâmplă atunci când descoperă că nu mai poate controla consumul de o anumită substanţă sau un comportament adictiv, cum sunt jocurile de noroc, jocurile pe calculator, orice altceva din această zonă. Primul lucru este să te adresezi unui specialist care îţi va spune dacă este nevoie de un detox, atunci când vorbim despre un consum de substanţe, dacă este vorba de un consult psihiatric şi dacă este nevoie să intri într-un program în care să fii tratat de această dependenţă. (…) În genere, cam un an de zile este obligatoriu să stea într-un program de terapie ca să fie sigur că a depăşit cel puţin faza acută”, a explicat Elena Maria Nicolae.

La rândul său, Cristian Filip, preşedintele Asociaţiei Familia Românească, organizatorul şi moderatorul evenimentului, s-a referit la importanţa desfăşurării unor astfel de evenimente.

„Sunt extrem de importante, pentru că acest fenomen al consumului şi traficului de droguri a crescut exponenţial în ultimii ani în România şi astfel de evenimente sunt absolut necesare, pentru ca oamenii să conştientizeze gravitatea acestui fenomen, să înţeleagă faptul că ar trebui să fie mult mai atenţi părinţii la copiii lor, profesorii la elevii lor şi, în general, chiar şi noi înşine trebuie să fim atenţi la cei din jurul nostru pentru a putea să îi ajutăm în situaţia în care ar avea nevoie”, a punctat Filip.

În opinia lui, cei care consumă droguri ar trebui să recunoască faptul că au această dependenţă şi să apeleze la specialişti în domeniu.

„În primul rând, ar trebui ca cei care consumă să recunoască faptul că au o adicţie şi apoi să apeleze la specialişti, la psihologi, la psihiatri, la centre de recuperare, pentru că sunt şi câteva centre de recuperare. Trebuie să se adreseze autorităţilor, Agenţiei Naţionale Antidrog, unde sunt dezvoltate programe, apoi pot fi dezvoltate programe de a se merge în şcoli cu prezentări care să le arate tinerilor cât de grav poate fi acest fenomen în perspectivă, pentru că îşi pot rata o viaţă întreagă în măsura în care se lasă furaţi de acest fenomen”, a spus Filip.

Teologul Mihai Vladu a explicat că, din perspectivă teologică, nu discutăm despre dependenţă, ci de patimă.

„În primul rând, dependenţa e un termen apusean, intrat mai cu forţa în limba noastră. Din perspectivă teologică, nu există dependenţă, există patimă şi acesta este momentul când păcatul devine a doua natură, a doua fire. Adică, pur şi simplu, în momentul în care facem un păcat, adică ceva să zicem interzis de normele duhovniceşti sau moral-sociale, noi ştim că nu e bine şi cumva încercăm, suntem într-o luptă să ne cenzurăm cumva acţiunea în sine. (…) Consider că nu pot trăi fără să făptuiesc lucrul respectiv. Deci noi discutăm de patimă, nu de adicţie”, a susţinut el.

La eveniment au fost prezenţi numeroşi tineri.