SUA – UE – România, sub spectrul acelorași amenințări

Am intrat deja în linie dreaptă în cel mai încărcat și mai complicat an electoral din istorie. Cetățenii din nu mai puțin de 76 de țări sunt chemați la urne în 2024. Se votează în SUA, în Uniunea Europeană, dar și în India, Indonezia sau Mexic. Din harta electorală nu lipsesc nici Rusia, Pakistan, Bangladesh. Chiar și ucrainenii ar trebui să-și aleagă anul acesta președintele, însă Vladimir Zelensky a decis prelungirea legii marțiale pe fondul războiului cu Rusia.

Anul electroal 2024 găsește România cu toate dovezile la vedere că actualii guvernanți falimentează țara cu program, îi distrug sistemele publice de sănătate, de educație, ordine publică și apărare, aruncă în aer regulile democrației pentru a reinstaura dictatura bunului plac, capturează partizan justiția pentru a o folosi contra opoziției, corup presa cumpărând-o. Și, deloc în ultimul rând, îngroapă demnitatea națională și mândria de a fi român sub plăci gigantice de servilism față de niște străini care n-au alt “merit ” decât acela de a ne fi umilit vreme îndelungată prin jefuirea resurselor și a proprietăților unui stat căruia i-au promis marea cu sarea și nu s-au ținut de cuvânt.

Este realmente surprinzător cât de acut transpar – cu specificitățile de rigoare – aproape toate aceste aspecte și în problematica pe care fostul președinte al SUA Donald Trump o expune în aparițiile sale publice și la adunările electorale în care câștigă stat după stat cursa pentru desemnarea drept candidat al republicanilor pentru un nou mandat la Casa Albă.

De pildă, migrația, în mare parte ilegală, este o temă la fel de încinsă pe ambele maluri ale Atlaticului. În Europa, stânga globalistă a deschis larg porțile unor valuri succesive și parcă nesfârșite de migranți din Orientul Mijlociu și nordul Africii, pe care îi califică, între altele, ca fiind “îmbogățitori culturali”.

Stînga procedează la fel și în SUA, unde numai sub Administrația Biden numărul imigranților ilegali, mai ales din America Latină, a depășit de multă vreme 10 milioane de persoane.

Și în Europa, și în Statele Unite, aceste persoane pun o presiune enormă pe sistemele de asistență, de sănătate, pe locurile de muncă disponibile și pe siguranța de zi cu zi a cetățeanului din țările invadate. Soluția pe care fostul și probabil viitorul președinte al SUA a imaginat-o și promite s-o aplice, dacă va fi reales, este simplă: baricadarea fizică, printr-un zid, a graniței de sud. O soluție adoptată la un moment dat și în Europa, de Ungaria în primă fază. Soluție criticată vehement de stânga globalistă și din SUA, și din Europa.

Același stângism sinucigaș este motorul care îngroapă economiile atât în Europa, cât și SUA prin aberațiile eco-marxismului.

În România, după ce timp de decenii cele două aripi ale noului partid unic PSD-PNL au distrus prin furt și incompetență întreaga industrie productivă, aceiași prădători economici preiau și aplică acum fără pic de discernământ așa-numita “agendă verde” a actualei Comisii Europene. Se închid mine, se opresc investiții pretins poluante, se impun condiții aberante pentru agriculori, crescători de animale, dar și pentru românii care au pretenția de a nu face frigul în propriile case de dragul unor aiureli ideologice realmente criminale.

La fel se petrece și în SUA. Administrația Biden este o campioană la capitolul „eco-dezastru”, calificat ca atare de fostul și probabil viitorul președinte Donald Trump. În recentul discurs pe care l-a rostit la conferința CPAC, Trump s-a referit, în nota-i deja consacrată, la situația tragic-comică din California, unde apa pentru consumul uman este raționalizată de dragul unei specii de pește care ar trebui salvată.

În Statele Unite, Donald Trump acuză  sistemul de putere că renunță la democrație cu intenția de a instaura tirania, pe fundalul unei crize de leadership de multe ori stânjenitoare. Și că establishmentul, mai mult sau mai puțin oficial, se pregătește să fure din nou alegerile, deja viciate de acuzațiile nefondate care i se aduc, cu intenția de a-l scoate din cursă printr-o criminalizare a politicului comisă cu ajutorul unei justiții partizane.

În România, cuplul politic Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă seamănă tot mai mult cu Vladimir Putin și Dmitri Medvedev. Toți patru s-au remarcat prin “rotative” la putere și toți patru conduc niște partide-mamut, cu valențe și practici antidemocratice.

La fel ca în SUA, în România mai ales opoziția conservatoare nu trebuie să existe. Dacă există – și există! – ea trebuie mânjită  ca „extremistă” sau „nazistă”. Poate chiar interzisă, stârpită. După exemplul lui Vladimir Putin, care “denazifică” Ucraina! Ce-i drept, Putin o face mult mai sălbatic decât reușește s-o facă Ciolacu și Ciucă împotriva AUR  prin intermediul presei corupte, pe care o plătesc din bani publici pentru a le face propagandă.

Din fericire, pentru noi, AUR, corupta presă românească face o propagandă extrem de proastă. Pe zi ce trece tot mai neconvingătoare, mai mincinoasă. După modelul celei din SUA, dacă este să-i dăm crezare aceluiași Donald Trump, care, cu puține excepții, așază mass media americane sub sigla Fake News.

Aproape peste tot unde au loc alegeri anul acesta, lupta se dă între periculosul și foarte toxicul globalism neomarxist, pe de o parte, și apărătorii libertății, credinței, demnității umane și normalității, de cealaltă parte. Dacă nu va câștiga această din urmă tabără, țara și chiar lumea vor fi conduse fatalmente de niște forțe care au hotărât pur și simplu s-o distrugă. Pentru a putea stăpâni și controla ruinele unei utopii de coșmar.