Agricultura devine un subiect exploziv înaintea alegerilor pentru Parlamentul European

Importurile din Ucraina, combustibilul, standardele ecologice… Cu doar câteva luni înainte de alegerile din iunie, miniștrii europeni ai agriculturii cer un răspuns la o furie în creștere care are o gamă largă de cauze, înaintea lansării de către Bruxelles a unui „dialog strategic” cu contururi încă vagi, transmite agenția AFP.

„Furia agricultorilor este multifactorială, nu sunt neapărat aceleași motive pentru care ei manifestă de la o țară la alta”, dar la nivel european preocupările lor „trebuie să fie mai bine luate în considerare”, a avertizat ministrul belgian David Clarinval, a cărui țară deține președinția rotativă a Uniunii Europene.

Reuniți la Bruxelles, miniștrii din UE-27 au salutat organizarea joi a primei sesiuni a „dialogului strategic” propus de Comisia Europeană, care va reuni organizații agricole, sectorul agroalimentar, ONG-uri și experți.

Confirmată abia săptămâna trecută, inițiativa fusese promisă în septembrie de președintele executivului european, Ursula von der Leyen, care a cerut „mai puțină polarizare” în jurul Pactului verde, un vast corpus legislativ în materie de mediu.

Copa-Cogeca, organizația principalelor sindicate agricole din Europa, a reacționat spunând că inițiativa este „binevenită, dar tardivă.

Agricultura este un subiect exploziv înaintea alegerilor europene: „Extrema dreaptă încearcă să folosească fermierii ca pârghie politică. Trebuie să îi apărăm fără manipulare politică”, a reacționat ministrul spaniol Luis Planas.

Pe agenda de joi: veniturile agricultorilor, durabilitatea, inovarea tehnologică și competitivitatea. „Polarizarea s-a intensificat și este imperios necesar să se definească o viziune comună”, care să garanteze atât competitivitatea, cât și durabilitatea, a insistat vicepreședintele Comisiei, Maros Sefcovic.

„Participanții vor decide cât de departe vor merge”, iar concluziile sunt așteptate „până în septembrie”, a explicat el.

Prioritate pentru competitivitate

Luis Planas deplânge faptul că „acest dialog ar fi trebuit să înceapă atunci când au fost prezentate noua Politică Agricolă Comună (PAC) și Pactul Verde”. „Dar nu este niciodată prea târziu dacă este făcut cum trebuie. Vocea fermierilor trebuie să se facă auzită”.

Dincolo de problemele imediate, scopul este de a pregăti terenul pentru următoarea PAC de după 2028, consideră el.

În timp ce manifestațiile recente au fost legate de diverși factori naționali (impozitarea motorinei în Germania, de exemplu), seismele s-au multiplicate peste tot: fenomene meteorologice extreme, gripa aviară, creșterea prețurilor la energie etc.

O altă problemă care divizează este afluxul de produse agricole ucrainene în UE de la ridicarea taxelor vamale în 2022. Marți, Bruxelles ar urma să prezinte celor 27 propunerile sale pentru reconfirmarea politicii în iunie, cu posibilitatea unor mecanisme de „salvgardare”.

Pe lângă fermierii polonezi și români, organizațiile agricole cer restricții la importuri (cereale, păsări, zahăr etc.), pe care le acuză că determină scăderea prețurilor – reluând criticile recurente la adresa acordurilor de liber schimb ale UE.

Mai presus de toate, există o „exasperare” comună față de “supraîncălzirea reglementarii”, potrivit lui Christiane Lambert, președintele Copa.

Cea mai importantă poziție din bugetul european, noua PAC, care intră în vigoare în 2023, a sporit obligațiile de mediu (diversitate, retragere a terenurilor din circuitul agricol, perdele de protecție etc.), în timp ce inflația a redus bugetul.

„Trebuie să creăm mai multă flexibilitate în fața provocărilor climatice și economice și „să dăm prioritate competitivității” prin „simplificarea standardelor”, a insistat ministrul român Florin Barbu, amintind că a cerut fără succes menținerea derogărilor privind retragerea terenurilor din circuitul agricol.

Mașina de reglementare

Copa-Cogeca denunță „mașinăria de reglementare”, chiar dacă textele de punere în aplicare a Pactului verde (strategia „de la fermă la furculiță”) nu sunt încă în vigoare în cea mai mare parte.

În vizor: legea privind „restaurarea naturii”, care promovează refacerea ecosistemelor degradate, deși a fost în mare parte diluată în urma unei lupte violente purtate de dreapta în Parlamentul European.

Un alt text care reglementează emisiile poluante ale marilor ferme de creștere a animalelor va cruța fermele de bovine, dar va afecta porcii și păsările de curte. Pe de altă parte, eurodeputații au respins o legislație care să reducă utilizarea pesticidelor.

Confruntată cu o rezistență tot mai mare din partea fermierilor – și a eurodeputaților conservatori -, Comisia a dat unele asigurări, propunând flexibilizarea protecției lupilor și renunțând la planurile privind etichetarea nutrițională.

PPE (dreapta), cel mai mare grup din Parlamentul European, a depus eforturi pentru a dilua drastic textele agricole, acuzând Bruxelles-ul că nu și-a adaptat ambițiile ecologice la situația economică.

În schimb, centrul și stânga cer un sprijin financiar mai mare pentru agricultori – mai ales că UE se pregătește să lanseze dezbaterea privind obiectivul său climatic pentru 2040, care ar implica o decarbonizare dureroasă a sectorului agricol (11% din emisiile europene de gaze cu efect de seră).