De ce să semnăm petiția „Stop digitizării școlii românești”. Argumentele lui Mircea Platon (I)

Istoricul și scriitorul Mircea Platon a lansat, sâmbătă, petiția Stop digitizării școlii românești, în susținerea căreia a adus o serie de argumente, pe care încercăm să le prezentăm într-o serie de materiale, ce vor fi difuzate în perioada următoare.

Considerând că tema digitizării școlii românești este una de importanță majoră pentru noi și pentru viitorul copiilor noștri, vom prezenta argumentele aduse de Mircea Platon în semnalul de alarmă împotriva digitizării școlii românești.

 Primul argument adus de Mircea Platon se referă la poziția părinților față de propunerea de digitizare a școlii.

 În rezumat, Strategia privind digitizarea educației din România, așa cum este prezentată de Ministerul Educației, pornește de la premisa că părinții din România au răspuns în număr mare la o consultare CE pe această temă, de unde ipoteza MEC că există un interes major.

Mircea Platon  demonstrează aici, că interesul părinților din România este major, însă este unul NEGATIV, împotriva digitizării școlii.

Context

Pe data de 18 decembrie, Ministerul Educației și Cercetării a lansat în consultare publică Strategia de Digitalizare a Educației din România 2021-2027- SMART-Edu

 Premisele Strategiei de Digitalizare a Educației din România sunt:

1.  Interesul părinților pentru școala online exprimat cu ocazia consultării publice organizate de Comisia Europeană

2.     Meseriile emergente, economia viitorului, pentru care trebuie să ne pregătim prin digitalizare dacă vrem să prosperăm.

Interesul părinților 

În contextul pandemiei, când școlile au fost închise iar cursurile au continuat online, Comisia Europeană a lansat o spre consultare publică o nouă „Agendă Europeană a Competențelor pentru competitivitate sustenabilă, echitate socială și reziliență”. Consultarea publică a durat din 18 iunie până pe 4 septembrie.

Rezultatele consultării, așa cum sunt prezentate în Strategia națională privind digitizarea școlii, sunt următoarele. Au fost transmise 2.700 de contribuții și 136 de documente de poziție, din 60 de țări. România a fost reprezentată cu un total de 1 576 de răspunsuri (din totalul de 2716 răspunsuri), ceea a reprezentat 58% din eșantionul total pentru educația digitală – pondere care a reflectat un interes major al părților interesate pentru acest domeniu.

Însă, subliniază Mircea Platon, interesul  românilor  a  fost  într-adevăr  mare.  Dar a fost unul negativ, împotriva școlii online.

„Summary of the Open Public Consultation (documentul oficial al CE care prezintă rezultatele dezbaterii publice la care face trimitere Strategia MEC- n.red) constată că din România au venit 1576 de răspunsuri din 2716, ceea ce reprezintă 58% din reacții. Din restul celorlalte 59 de țări au venit doar 42 de procente. Documentul precizează și că majoritatea răspunsurilor din România au venit de la persoane particulare, părinți și profesori, în nume personal, cu numărul părinților copleșindu-l pe cel al profesorilor în cazul României.

Deci interesul românilor a fost într-adevăr mare. Dar a fost unul negativ, împotriva școlii online. Părinții din România au copleșit pur și simplu Comisia Europeană cu reacțiile lor negative la adresa digitalizării, astfel încât Comisia a simțit nevoia să lucreze cu dublă contabilitate: să prezinte un tabel statistic cuprinzând și reacția românilor, și un alt tabel fără români, unde lucrurile apar mai roz”, explică Mircea Platon.

Potrivit acestuia, încercând să explice participarea masivă a românilor, autorii raportului consideră că aceștia au fost atât de interesați de programul de digitalizare lansat de Comisie din pricina propagandei intense făcute de presa (radio și TV), rețelele de socializare și autoritățile din România.

„Ceea ce ne demonstrează însă aceste cifre este că românii nu sunt “proști”, ci, chiar și atunci când reușesc să se mobilizeze civic, sunt trădați de instituțiile (sindicate, parlament, guvern, președinție, primării, prefecturi, universități șamd) care ar trebui să le reprezinte și apere interesele și adevăratele valori și moduri de viață.

Ne mai arată și că „profesioniștii” MEC care au redactat Strategia privind digitizarea educației din România mint atunci când scriu că digitizarea trebuie fpcută pentru că există un interes uriaș în România pentru acest lucru. Interesul e negativ, oamenii au simțit nevoia să scrie în nume personal Comisiei pentru că au fost bombardați fără întrerupere de propaganda guvernului și a presei, după cum afirmă chiar Comisia. Guvernul și presa din România sunt instituții cu nivel de încredere a românilor în ele tinzând spre zero în cazul celei dintâi și în accelerată deteriorare în cazul celei de a doua.

În Strategia de digitizare a școlii românești, MEC minte când invocă interesul românilor pentru școala online. Premisa majoră este, așadar, falsă”, subliniază Mircea Platon.

.fb-background-color {
background: #ffffff !important;
}
.fb_iframe_widget_fluid_desktop iframe {
width: 100% !important;
}